Arsuri solare versus bronz perfect - prevenirea si tratarea arsurilor

Soarele este benefic stării de bine a organismului, dar o expunere îndelungată, în special dacă aceasta are loc în lipsa măsurilor elementare de fotoprotecţie poate avea urmări neplăcute atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

Dintre persoanele care se expun în aceleaşi condiţii, cei mai susceptibili la efecte nedorite sunt cei cu pigment deschis al pielii, ochilor sau părului, adică acele persoane cu fototip I sau II. Mai “protejaţi” sunt cei cu piele mai închisă la culoare, fie constituţional, fie prin expunere anterioară la soare.

Pe termen scurt, consecinţa expunerii exagerate este arsura solară, adică o reacţie inflamatorie acută a pielii normale care apare după contactul prelungit a acesteia cu razele ultraviolete din lumina solară. Principalele vinovate de arsura solară sunt ultravioletele de tip B (UVB) în speial cele dintre 295-315 nm, dar şi cele de tip A (UVA) pot fi implicate. De altfel, spectrul radiaţiei UVB este cunoscut şi sub denumirea de spectrul arsurii solare, subliniază Andreea Merticariu, medic specialist dermatolog.

Atenţie unde şi în ce interval stai la soare

Deşi în general 20 de minute de expunere la ora prânzului vara fără protecţie pot duce la arsură solară, apariţia acesteia depinde de durata expunerii, de cantitatea de UV care vine în contact cu pielea, dar şi de sensibilitatea individului respectiv la soare. Din acest motiv nu putem preciza cât poate să se expună la soare o persoană până să dobândească arsura solară.

Cantitatea de UVB care ajunge pe pământ variază în funcţie de ora din zi, de anotimp, de altitudine şi latitudine, de condiţii meteorologice. În plus, este important mediul în care are loc expunerea. Astfel, riscul de lezare a pielii este cu atât mai mare cu cât ne apropiem de ecuator, cu cât ne aflăm la o altitudine mai înaltă (filtrare redusă a razelor, la orele de la mijlocul zilei când razele ajung perpendicular pe suprafaţa pământului sau atunci când ne aflăm într-o zonă de reflexie crescută a razelor – lângă nisip, apă, zăpadă sau gheaţă).

Cum apare arsura solară?

Ultravioletele sunt absorbite în tegument ceea ce duce la sinteză şi eliberare în piele de mediatori ai inflamaţiei, cum sunt de exemplu prostaglandinele, acid nitric, histamina, TNF, IL 6 etc. Creşte fluxul de sânge în vasele cutanate, creşte permeabilitatea acestor vase, terminaţiile nervoase din piele sunt deranjate, ceea ce are drept consecinţă clinică dezvoltarea eritemului, adică a roşeţii pielii, alături de creşterea locală a temperaturii, de edem – umflarea pielii şi de sensibilitate la atingere. În cazuri severe, tabloul clinic este completat de vezicule, bule şi durere. Eritemul cutanat este intens, uniform, cu margini bine delimitate care respectă cu precizie zonele de piele acoperită.

În general, eritemul solar apare după aproximativ 4- 6 ore, are un vârf la 24 de ore şi cedează gradat până la 72 de ore. Totuşi, dacă expunerea la UV este intensă eritemul poate să apară mai repede, să persiste mai mult timp, în acest caz apariţia bulelor şi a durerii fiind mai degrabă regulă.
Tot în această situaţie, în funcţie de sensibilitatea pielii şi de indicele de transmisie a radiaţiei ultraviolete prin haine, poate suferi o arsură solară uşoară şi tegumentul acoperit. Pe măsură ce eritemul şi edemul se remit, apar coji sau cruste ce sunt eliminate ca “pielea de şarpe”.

După arsura solară pielea se vindecă fie prin tranziţie gradată către bronz, fie în cazuri severe prin hiperpigmentare şi dezvoltare de lentigine solare. Dat fiind faptul că majoritatea arsurilor solare nu sunt profunde, cicatricile după arsură solară sunt excepţionale.

Pe termen lung, o persoană cu arsuri solare înainte de vârsta de 15 de ani sau cu arsuri repetate indiferent de vârstă are risc crescut de a dezvolta după 50- 60 de ani cancere de piele de tip carcinom bazocelular sau spinocelular. Incidenţa melanomului este, de asemenea, crescută la cei cu arsuri solare faţă de cei din restul populaţiei.

Uneori şi buzele şi ochii pot avea de suferit prin expunere necontrolată, cu apariţia buzelor crăpate, respectiv a conjunctivitei. În plus, faţă de manifestările cutanate, pacientul cu arsură solară poate prezenta şi simptome constituţionale, de la durere de cap, migrenă, frison, febră până la slăbiciune marcată, febră înaltă, greaţă, vărsătură, modificări cardiovasculare.

Măsuri de prevenţie arsură solară

Pentru a ne putea bucura în linişte de băi de soare şi dat fiind faptul că arsura solară apare cel mai frecvent în perioadele de vacanţă, trebuie să adoptăm măsuri de prevenţie a arsurii solare. În special persoanele cu fototip I sau II, adică cei cu piele deschisă care se apără greu de efectele nedorite ale UV trebuie să limiteze/oprească expunerea la soare în intervalul 11-16. Cel mai înţelept este că indiferent de fototip, toţi cei aflaţi în vacanţă să caute umbră în intervalul orar mai sus menţionat.

Fotoprotecţia nu trebuie să lipsească, atât cea asigurată de creme, loţiuni cu factor de protecţie solară (SPF) adaptat tipului de tegument, cât şi cea asigurată de mijloace fizice de tip barieră – umbrele, pălării, haine. În general, cu cât un material este mai închis la culoare, are o ţesătură mai densă, cu atât oferă o protecţie superioară. Există însă materiale speciale, pretratate pentru a oferi un grad crescut de protecţie antisolară.

Cum tratăm arsura solară?

În eventualitatea apariţiei arsurii solare blânde, suprafaţa lezată trebuie bine emoliată cu produse de tip cremă după plajă sau în caz de urgenţă şi lipsă de dotare corespunzătoare orice cremă emolientă poate fi bună. În cazuri mai severe, apelăm la comprese umede reci şi creme speciale “medicament” cu dermatocortioizi.
Se administrează preparate antiinflamatoare nesteroidiene şi antipiretice de tip aspirină sau indometacin, care luate prompt pot ameliora simptomatologia şi se administrează lichide pentru a prevenii deshidratarea. Se recomandă odihnă într-un mediu răcoros.Pentru tratamentul copiilor solicitaţi sfat avizat medical.

Totuşi dacă arsura este severă, pe suprafeţe întinse, dacă apar vezicule sau bule, şi sunt afectaţi cei de vârste extreme, se recomandă prezentarea la medic pentru consult de specialitate. Febra înaltă, persistentă, semnele de deshidratare cu modificările cardiovasculare, pledează pentru prezentare de urgenţă la spital. Veziculele nu se sparg de către pacient şi nici pielea nu trebuie ajutată să se descuameze.

Citește și:
Expunerea la soare şi un ghid pentru un bronz sănătos
Reguli de aur pentru un bronz sănătos
Blondă, roşcată sau brunetă – află-ţi fototipul pentru un bronz sănătos şi uniform
Exclusiv Online - 15.07.2016 Sursă foto: Shutterstock

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.