Beneficiile reconstrucţiei de sân după mastectomie

Anual, în Romania, aproximativ 8.000 de femei diagnosticate cu cancer la sân suferă o mastectomie. Impactul psihologic al unei astfel de intervenţii asupra pacientei este echivalent cu cel produs de decesul unei rude de gradul I, apreciază specialiştii. Din această perspectivă, reconstrucţia mamară după mastectomie este procedeul esenţial pentru ca pacienta să îşi recapete nu numai integritatea fizică, ci şi încrederea că a depăşit experienţa răvăşitoare a bolii şi că viaţa ei îşi reia cursul obişnuit.

 

Sub 2,5% din pacientele cu mastectomie apelează la reconstrucţie mamară, în România

 

Potrivit datelor furnizate de CNAS, prin Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare, derulat din iulie 2014, numărul de paciente care au beneficiat de implanturi după mastectomie a variat de la un an la altul. În a doua jumătate a lui 2014, 124 paciente au beneficiat de această intervenţie, 210 în 2015, 176 în 2016 şi probabil până în 200 de paciente în 2017 (103 in primul semestru). Raportat la numărul total de mastectomii realizate, aceste cifre arată că mai puţin de 2,5% din paciente au beneficiat de reconstrucţie.

Îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru a fi incluse în acest program pacientele care figurează în listele de asiguraţi ale CNAS şi care, în cadrul evaluării oncologice de etapă, au o indicaţie explicită de reconstrucţie mamară, imediată sau secundară. Această evaluare este făcută de medicul oncolog curant şi este absolut necesară pentru începerea operaţiei de reconstrucţie de către chirurgul plastician. Nu pot beneficia de reconstrucţia gratuită a sânului prin Subprogramul derulat de CNAS pacientele cu un protocol terapeutic oncologic ce nu permite efectuarea tratamentului reconstructiv şi cele cu afecţiuni sistemice severe, care în urma evaluărilor interdisciplinare contraindică intervenţia sau anestezia generală.

”O comparaţie cu alte state ar fi lămuritoare pentru a aprecia unde se situează România în ceea ce priveşte frecvenţa operaţiilor de reconstrucţie de sân: în Statele Unite şi în alte ţări ale Uniunii Europene, 50% din pacientele cu mastectomie beneficiază de reconstrucţie”, explică dr. Dragoş Zamfirescu, medic primar în chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă la Clinica Zetta. ”În Statele Unite, ţară cu un sistem medical foarte liberal, funcţionează din 2015 o lege prin care, în momentul diagnosticării cancerului de sân, pacienta trebuie sa beneficieze obligatoriu şi de un consult de chirurgie plastică, în timpul căruia să îi fie explicate opţiunile pentru reconstrucţia sânului, astfel încât să poată să opteze în cunoştinţă de cauză pentru a face reconstrucţia sau nu. Acest lucru a permis ca, în numai 2 ani, în SUA să crească numărul de reconstrucţii de la 30% la 50%”, completează medicul.

Prima dintre cauzele pentru care, în ţara noastră, numărul operaţiilor de reconstrucţie este atât de redus este lipsa de informare a pacientelor cu privire la posibilitatea refacerii sânului după mastectomie. ”În România, în cele mai multe cazuri, pacientele ajung să fie diagnosticate în stadii tardive pentru că nu au obişnuinţa de a-şi face controale regulate la medic şi ecografiile de sân. Eforturile noastre, medici şi instituţii publice abilitate, nu sunt încă suficiente pentru a determina femeile din Romania să conştientizeze mai bine importanţa unui diagnostic precoce. Pe de altă parte, atunci când se stabileşte diagnosticul, nu există încă practica de a informa pacienta asupra tuturor procedurilor pe care le are la dispoziţie pentru a-şi recăpăta starea de sănătate şi a se bucura de o calitate cât mai bună a vieţii, după operaţia de mastectomie”, explică dr. Zamfirescu.

În al doilea rând, teama de recidivă îi determină pe mulţi medici să ezite în a recomanda pacientelor realizarea unei reconstrucţii de sân.  ”Studiile medicale realizate recent arată că, în cazurile corect selectate, durata de supravieţuire şi rata de recidivă locală nu este nicidecum mai mică decât la pacientele care nu îşi fac reconstrucţie de sân. Procedura este foarte sigură din punct de vedere oncologic, subliniez încă odată - pe cazurile selectate în mod corespunzător. Pe de altă parte, indiscutabil creşte calitatea vieţii pacientei, iar impactul psihologic este semnificativ. Femeile care aleg să îşi refacă sânul se simt mai încrezătoare, sunt mai preocupate să îşi facă toate controalele şi investigaţiile recomandate, sunt mult mai interesate să îşi menţină calitatea bună a vieţii redobândită în urma intervenţiei de reconstrucţie. Or, această atitudine pozitivă devine o armă redutabilă în lupta cu boala”, spune medicul.

 

Momentul potrivit pentru reconstrucţia de sân

Specialiştii recomandă realizarea operaţiei de reconstrucţie odată cu mastectomia, pentru cazurile de cancer mamar depistate în stadii incipiente sau în cazul intervenţiilor realizate în scop profilactic.

”Este nevoie de efortul unei echipe coerente de medici cu experienţa lucrului împreună pentru a realiza, cu succes, o astfel de intervenţie completă: oncologul, care să determine preoperator stadiul tumorii, chirurgul oncolog, care să stabilească un plan preoperator împreună cu chirurgul reconstructiv, încât reconstrucţia să fie făcută în siguranţă în primul timp, astfel încât pacienta, la trezirea din operaţie, să nu treacă prin trauma pierderii sânului”, explică medicul.

Dacă boala a fost diagnosticată într-un stadiu avansat, procesul de reconstrucţie de sân presupune mai multe etape, finalizarea acesteia întinzând-se pe o perioadă mai lungă. În cazurile supuse radioterapiei, mulţi oncologi recomandă începerea procedurilor de refacere a sânului într-un timp secundar.

”Când vorbim de radioterapie, de obicei se aşteaptă minimum 6 luni pentru a se proceda la o reconstrucţie de sân. Radioterapia este inamicul numărul unu al reconstrucţiei de sân, mai ales cu implanturi. Acest lucru se întâmplă din cauza modificărilor pe care tratamentul le determină în anatomia celulelor, care nu mai pot să supravieţuiască în condiţiile tensiunii impuse de necesitatea de a expanda pielea şi ţesuturile, pentru a pune implantul. Variantele folosite în aceste cazuri sunt expandarea uşoară, pentru a nu deteriora pielea agresată de tratament, injectări succesive de grăsime, apelarea la ţesuturi proprii pentru a putea garanta o reconstrucţie în siguranţă. Or, toate acestea presupun anumite etape, intervenţia de reconstrucţie nu se mai face pe loc, ca în cazurile detectate incipient”, explică dr. Zamfirescu.

Operaţia de reconstrucţie se recomandă, în condiţii de siguranţă oncologică, indiferent de vârsta pacientei. ”Am avut în clinica noastră şi paciente cu vârste foarte tinere, sub 30 de ani, care au venit pentru refacerea sânului după mastectomie, dar şi doamne de peste 60 de ani, cu mastectomii făcute cu 10 – 15 ani în urmă, care au dorit să apeleze la intervenţia de refacere. Elementul cu cea mai mare importanţă în acest proces este siguranţa oncologică”, spune medicul.

Opţiuni disponibile

Reconstrucţia mamară cu transfer liber de ţesuturi proprii presupune recoltarea unui fragment de ţesut (lambou) de la nivelul abdomenului, împreuna cu vasele de sânge aferente, mutarea acestui lambou la nivelul sânului ce se doreşte reconstruit şi repararea microchirurgicală a vaselor de sânge. Intervenţia oferă pacientei mai multe beneficii: consistenţa sânului reconstruit este similară cu sânul natural, aspectul estetic se ameliorează, iar ţesuturile devin mai moi odată cu trecerea timpului. Efectele sunt cu atât mai benefice cu cât ţesuturile au fost iradiate. Opţiunea alternativă este folosirea implanturilor mamare, exact aşa cum se procedează la operaţiile în scop pur estetic.

”Pentru operaţiile de reconstrucţie se folosesc aceleaşi tipuri de implant ca şi în intervenţiile estetice. La pacientele cu reconstrucţie este nevoie de o etapă premergătoare, cea de  expandare a ţesuturilor. Decizia de a face reconstrucţie cu implant sau cu ţesuturi proprii se ia împreună, de către medic şi pacientă, după ce aceasta a fost corect şi complet informată cu privire la beneficiile, dezavantajele şi riscurile fiecăreia dintre variantele posibile. Nu există o soluţie universal corectă”, arată dr. Zamfirescu.

Cele două proceduri diferă atât ca durată şi grad de dificultate, cât şi ca rezultate şi beneficii pe termen lung. Astfel, reconstrucţia cu implant este o operaţie uşoară, de scurtă durată, iar recuperarea e mai facilă. Pe de altă parte, aspectul sânului se poate deteriora în timp şi pot fi necesare alte intervenţii ulterioare de corectare. Intervenţiile cu ţesut  propriu sunt mai dificile, durează mai mult, iar perioada de recuperare este mai lungă decât în cazul implanturilor. Pe de altă parte, rezultatele estetice în timp sunt mai bune şi controalele la doctor din ce în ce mai rare. Sânul se lasă, se măreşte sau se micşorează odată cu variaţiile de greutate ale pacientei, cicatricile se ameliorează şi senzaţia la atingere se îmbunătăţeşte odată cu trecerea timpului.

”În clinicile care au chirurgi specializaţi în microchirurgie proporţia intervenţiilor realizate cu implant şi cu ţesuturi proprii ajunge să fie aceeaşi, chiar dacă vorbim despre operaţii cu grad de dificultate diferit. Este important, ca medic, să poţi personaliza opţiunile în funcţie de pacientă. Cunoscând toate metodele reconstructive, este mult mai uşor să alegi ce e mai bine pentru pacientă, luând în calcul şi dorinţa ei, evident”, arată medicul.

În ceea ce priveşte conduita post-operatorie, specialiştii insistă asupra importanţei de a urmări în mod constant evoluţia sânului reconstruit şi de a face toate investigaţiile recomandate.

”Pacientele sunt sfătuite să îşi verifice sânul refăcut, să urmărească orice modificare de formă, consistenţă, de aspect şi să continue să îşi facă acele controale oncologice, esenţiale pentru menţinerea stării de sănătate”, spune dr. Zamfirescu.

Foto: 123rf.com

 

Citește și:
10 trucuri anti cancer la sân dezvăluite de medicul Angelinei Jolie
Povestea unei învingătoare, diagnosticată cu cancer de sân la 27 de ani
Peste 10% dintre femeile din mediul rural ar putea avea cancer de sân fără să ştie!
Consumul acestor alimente ar putea reduce riscul de cancer de sân
Expunerea la aceste chimicale poate creşte riscul de cancer la sân
Reconstrucţia mamară după cancer de sân: ce oferă medicina şi tehnologia protezelor
Mortalitatea prin cancer la sân în România - 36%
Exclusiv Online - 07.02.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.