Despre fumat, cancer de plămâni şi metode de tratament cu un specialist în toracoscopie INTERVIU EXCLUSIV

Despre fumat şi efectele sale nocive asupra sănătăţii s-au scris şi se scriu în continuare mii de articole şi se susţin permanent discursuri. Însă efectul asupra majorităţii fumătorilor nu este cel scontat, adică renunţarea la ţigări. Aşa că se prefigurează o nouă abordare asupra discursurilor despre fumat, pe care ne-a dezvăluit-o profesorul Semih Halezeroglu, unul dintre specialiştii de top din lume care tratează pacienţii cu cancer de plămâni prin toracoscopie, o intervenţie care presupune abordarea şi îndepărtarea tumorilor printr-o singură incizie. Tot de la medicul chirurg specialist în tratarea cancerelor de plămâni am aflat şi când sunt indicate terapia ţintită şi imunoterapia pentru cancerele de plămâni.

CSÎD: Care sunt recomandările de ultimă oră privind renunţarea la fumat?

Prof. dr. Semih Halezeroglu: Mai multe studii au demonstrat faptul că dacă noi medicii vorbim împotriva fumatului acest lucru nu va duce la renunţarea la tutun. Ba mai mult, e posibil ca numărul celor care fumează să crească. Tocmai de aceea, companiile care vând ţigări finanţează specialişti care merg în şcoli să vorbească elevilor despre faptul că ţigările sunt foarte nocive. Ştiţi ce se spune: nu există publicitarea bună sau rea, există doar publicitate.

Dacă spunem “fumat”, acest lucru mai degrabă atrage atenţia şi poate creşte numărul fumătorilor. Deci mai degrabă nu menţionăm deloc subiectul “fumat”. Eu practic medicina de 31 de ani şi ce-am observat este că numărul fumătorilor nu s-a redus deloc. Aşa că, în ciuda faptului că discursurile antifumat s-au înmulţit, acest tip de discurs nu duce la reducerea consumului de tutun. Aşa că subiectul nu trebuie menţionat deloc.

CSÎD: Deci aceasta este o abordare de ultimă oră pentru renunţarea la fumat, să nu se vorbească deloc.

Prof. dr. Semih Halezeroglu: Da. Ştiţi că pe toate pachetele de ţigărui există avertismente de genul “tutunul ucide”. Aceste avertismente nu impresionează fumătorii pentru că mintea acestora lucrează în altă direcţie. Aşa că orice sfat le-aş da eu ca medic acesta nu valorează nimic pentru fumători. “Nu mai fuma” nu înseamnă nimic pentru aceste persoane.

Cuprins
Legătura dintre fumat şi cancerul pulmonar
Investigaţia care depista cancerul de plămâni în stadiu incipient
Când sunt recomandate terapiile ţintite şi cele imunologice în cancerul de plămâni
sus

Legătura dintre fumat şi cancerul pulmonar

CSÎD: Însă văzând atăţia pacienţi cu cancer pulmonar, puteţi afirma cu precizie că există o legătură clară între fumat şi cancerul pulmonar?

Prof. dr. Semih Halezeroglu: Categoric, da. Aceasta nu este doar observaţia mea, este dovedit ştiinţific faptul că 80 la sută dintre cazurile de cancer pulmonar au drept cauză fumatul, fie că este vorba despre actuali sau foşti fumători. Deci un istoric medical marcat de fumat duce la cancer pulmonar în 80 la sută dintre cazuri. Aceasta este realitatea, toată lumea o cunoaşte. Conform unui raport dat publicităţii în SUA, nu există şanse de vindecare în 50, 100 de ani pentru cancerul de plămâni.

Cât priveşte renunţarea la tutun în toată lumea, aceasta cere timp. Într-o singură ţară din lume, tutunul este interzis: este vorba despre Bhutan. Nu este deloc uşor să interzici fumatul sau producţia de tutun din întreaga lume. Tehnic, nu este posibil. De aceea, cancerul de plămâni este şi va rămâne una dintre problemele majore de sănătate ale omenirii.

CSÎD: Cum explicaţi ca medic aceste previziuni sumbre?

Prof. dr. Semih Halezeroglu: Teoretic, putem spune “hai sa interzicem fumatul şi să eliminăm riscul major de cancer pulmonar”. Dar lucrurile nu funcţionează aşa în viaţa de zi cu zi. Tocmai de aceea, cancerul pulmonar va fi o problemă şi mai gravă de sănătate  publică. Vorbim practic de cancerul cu cea mai mare incidenţă în lume, pentru că afectează atât femeile, cât şi bărbaţii.

Numai în SUA, numărul cazurilor noi de cancer pulmonar se ridică anual la 200 de mii, în Turcia, ajunge la 60 de mii, iar dintre aceşti pacienţi, 50 de mii îşi pierd viaţa în primul an de la diagnosticarea bolii. Deci nu mai putem vorbi doar despre o problemă de sănătate, vorbim deja despre o problemă de sănătate publică care nu poate fi rezolvată doar de către medici.

E nevoie de implicare politică pentru a o rezolvare. La ora actuală, în SUA, numărul de îmbolnăviri a rămas la acelaşi nivel, măcar nu a mai crescut. Aceasta s-ar putea explica prin faptul că acum 20, 30 de ani, s-a interzis fumatul în spaţii publice, numărul fumătorilor a scăzut, a crescut şi preţul ţigărilor. Acesta a fost un program guvernamental, nu unul medical. De aceea, numărul cazurilor a rămas constant, dar acest lucru nu se întâmplă în toată lumea. Politicienii nu vor să fie văzuţi drept acei oameni răi care vor să interzică fumatul pentru că 50 la sută dintre oameni fumează, în Turcia, 35-40 la sută. Iar dacă interzici ceva, oamenii se vor supăra pe tine.

CSÎD: Dar până la urmă, din experienţa dvs. cu pacienţii cu cancer pulmonar, este atât de dificilă renunţarea la fumat?

Prof. dr. Semih Halezeroglu: Renunţarea la fumat nu este deloc uşoară, este chiar greu să te laşi de tutun. Să luăm de exemplu consumul de pâine. Dacă cineva mănâncă pâine, creierul reacţionează într-un anume fel şi persoana respectivă va vrea şi mai multă pâine, datorită componentelor din cereale.

Acest fenomen se datorează evoluţiei de milioane de ani care a făcut ca fiecare organism viu să se multiplice, iar pentru acest lucru, a fost nevoie de asimilarea şi asigurarea continuă de resurse şi nutrienţi. Un fenomen similar are loc şi când se consumă ţigări care sunt făcute special ca să dea dependenţă. De aceea, este dificilă renunţarea la fumat, adaosul unor substanţe artificiale creşte dificultatea abandonării acestui obicei periculos. Mecanismul este simplu: întâi, se vând ţigările, acestea duc la cancer, iar apoi, ţi se dau tratamente.

CSÎD: Dependenţa este atât de puternică încât niciun argument raţional nu funcţionează (rude bolnave, prieteni etc.)?

Prof. dr. Semih Halezeroglu: Creierul fumătorilor nu acceptă această realitate: vezi problema, dar mintea funcţionează în altă direcţie. Dar dacă pacienţii cu cancer pulmonar sunt diagnosticaţi în stadiu incipient, boala poate fi tratată. Ce înseamnă stadiu incipient? Cancerul pulmonar are 4 stadii, iar în stadiile 3 şi 4, speranţa de viaţă este mult redusă.

În stadiul 4, doar 1 % dintre pacienţi trăieşte 5 ani, restul de 99 la sută dintre cazuri îşi pierd viaţa în 5 ani de la diagnosticare, iar mulţi dintre aceştia trăiesc doar un an. În stadiul 3, 5-7 la sută dintre pacienţi au o rată de supravieţuire de până la 5 ani. Dar în stadiile 1 sau 2, dacă se face intervenţia chirurgicală, alături de alte terapii, şi tumora este rezecată complet, supravieţuirea pe termen lung, în 70 la sută din cazuri, este mult mai bună decât în stadiile 3 şi 4. Dar depistarea în stadiile 1 şi 2 nu este mereu posibilă.

sus

Investigaţia care depista cancerul de plămâni în stadiu incipient

CSÎD: Deci problemele care apar sunt legate de momentul diagnosticării şi nu de tratament?

Prof. dr. Semih Halezeroglu: Da, aşa este. Atunci când deja apar simptomele cancerului pulmonar, este de obicei prea târziu. Aceasta pentru plămânii noştri sunt organe mari, iar tumorile mici, la debut, nu sunt “zgomotoase” aşa că pot trece neobservate. Abia atunci când cresc în dimensiuni şi apasă pe bronhii, pe vase mari de sânge, când a dat deja metastaze la creier. Abia în aceste momente pacienţii încep să se confrunte cu simptomele, dar e prea târziu, vorbim deja de stadiile 3 şi 4. Problema este că stadiile 1 şi 2 pot trece neobservate. Şi provocarea majoră este să diagnosticăm pacienţii în aceste stadii.

O soluţie ar fi programele de check up. Apoi, conform unei recomandări de acum 5 ani a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, făcute după studii ample şi analize, persoanele cu vârsta între 55 şi 78 de ani, care fumează 30 de pachete de ţigări pe an, ar trebui să facă anual un CT al zonei toracice, cu doză mică de iradiere. Astfel, cancerul de plămâni ar putea fi depistat în stadiu incipient. Dacă este descoperit la debut, nu este deloc greu să-l tratăm. Intervenţia chirurgicală este principalul tratament în aceste stadii.

Desigur că şi intervenţiile chirurgicale au evoluat mult de-a lungul timpului, de la chirurgia deschisă până la intervenţiile toracoscopice cu o singură incizie mică, de 3, 4 cm. Prin aceasta, introducem camera de luat vederi şi instrumentele chirurgicale în torace şi extirpăm ţesutul pulmonar afectat de cancer. Am aplicat intervenţia la 100 de pacienţi până acum, aceasta eliminând o parte din problemele intervenţiei clasice cum sunt durerea, recuperarea prelungită. Din cele 60 de mii de cazuri noi care apar anual în Turcia, doar 9000 sunt în stadiile 1 şi 2.

sus

Când sunt recomandate terapiile ţintite şi cele imunologice în cancerul de plămâni

CSÎD: Există terapii targetate sau imunologice pentru cancerele pulmonare?

Prof. dr. Semih Halezeroglu: Desigur, există atât medicamente pentru terapia ţintită, dar şi molecule destinate stimulării sistemului imunitar. Terapia targetată este foarte promiţătoare, dar se poate aplica doar în 30 la sută dintre cancerele pulmonare, în cazul adenocarcinoamelor. Dar şi în aceste cazuri, terapia poate fi aplicată doar dacă există anumiţi receptori în tumoare, care pot fi ţintiţi. Dacă nu există aceşti receptori, tratamentele nu sunt eficace. În cazul pacienţilor al căror cancer reacţionează la terapia targetată, şansele de supravieţuire sunt bune, de 10, 15 la sută (această terapie se adresează cancerelor în stadiul 4).

În stadiile 1 şi 2, intervenţia chirurgicală rămâne principala abordare terapeutică şi nu poate fi comparată cu terapia ţintită. Terapia ţintită este mai eficace decât chimioterapia clasică, dar dă rezultate, aşa cum spuneam, doar în 30 la sută din grupul cancerelor pulmonare de tip adenocarcinom. Imunoterapia este şi mai eficientă.

Dar protocolul are următorii paşi: întâi, trebuie să cautăm receptorii pentru terapia ţintită. Dacă aceştia nu există, atunci trebuie să luăm în calcul imunoterapia pentru care trebuie să găsim receptori. Imunoterapia este cel mai bun tratament dintre cele medicamentoase, disponibile la ora actuală, dar funcţionează doar în 15 la sută din cazuri. Medicamentele imunoterapice se îmbunătăţesc permanent, acestea există deja în protocoalele de tratament pentru cancerul pulmonar. Dar se adresează deocamdată doar stadiilor 3 şi 4, pentru 1 şi 2, chirurgia este soluţia.


 

Citește și:
Durerile în cancer. Cum se manifestă şi cum pot fi combătute
Dr. Cătălin Costovici: „Riscul dezvoltării unui cancer pulmonar este mai mare la persoanele care cumulează mai mulţi factori de risc”
5 informaţii esenţiale care pot fi hotărâtoare în tratarea şi vindecarea unui cancer
Exclusiv Online - 08.05.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.