Dr. Mihai Ciochinaru: În cazul leucemiilor cronice, simptomele pot lipsi în totalitate

Astenia fizică, oboseala, scăderea în greutate, transpiraţiile nocturne abundente sau mărirea în volum a ganglionilor limfatici, ai splinei şi ficatului, acestea sunt simptomele care pot anunţa apariţia leucemiei. De multe ori însă, boala este diagnosticată în urma unor analize de sânge, chiar dacă nu există semne care să îi anunţe prezenţa. 

Pentru a afla ce înseamnă, de fapt, această afecţiune, cum poate fi ţinută sub control şi când este necesar transplantul, am ajuns la medicul hematolog Mihai Ciochinaru, de la clinica Medicum.

Ce se întâmplă, doctore?: Ce este leucemia?

Dr. Mihai Ciochinaru: Putem defini leucemia ca fiind o afecţiune malignă a sângelui, caracterizată prin proliferarea necontrolată a uneia dintre liniile celulare principale ale sângelui (leucocitele, eritrocitele şi trombocitele). În realitate nu vorbim despre leucemie, ci despre leucemii, întrucât există o multitudine de tipuri.

CSID: Câte tipuri de leucemie există?

Dr. Mihai Ciochinaru: Există o multitudine de tipuri de leucemii. În principal se descriu două categorii mari: leucemii acute şi leucemii cronice. În prima categorie sunt incluse două tipuri principale: leucemii acute limfoblastice şi leucemii acute mieloblastice, după celula primordială care proliferează (limfoblast, respectiv mieloblast), iar în cadrul fiecărei categorii există alte varietăţi, în funcţie de caracteristicile structurale de origine celulară, de trăsăturile legate de mutaţiile genetice specific.

În cadrul leucemiilor cronice se descriu de asemenea două mari categorii: leucemiile limfoide cronice (cu numeroase varietăţi, în funcţie de tipul limfocitului leucemic şi gradul de diferenţiere) şi respectiv leucemiile cronice de linie mieloidă (bolile mieloproliferative cronice, din care fac parte leucemia mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esenţială şi metaplazia mieloidă cu mielofibroză).

De asemenea, există un număr de proliferări maligne leucemice de graniţă din ce în ce mai bine caracterizate pe măsură ce se descoperă anomalii/mutaţii genetice specifice. Pe lângă aceste două grupe mari de leucemii (acute şi cronice) există o altă categorie de hemopatii maligne pe care o putem eticheta simplu ca "stare preleucemică”, şi anume grupa sindroamelor mielodisplazice, cu o clasificare complexă şi complicată, chiar pentru specialistul hematolog, care, în funcţie de procentul de celule tinere (blaşti) existent în sânge şi măduva hematogenă, dar şi în baza altor criterii, poate previziona un risc mai rapid sau mai lent de evoluţie către o leucemie acută (de obicei mieloblastică).

CSID: Care sunt simptomele ce îi anunţă prezenţa?

Dr. Mihai Ciochinaru: Simptomele depind foarte mult de tipul de leucemie. Dacă pentru leucemiile acute debutul simptomelor este mai “zgomotos”, putând să se manifeste prin stare febrilă, apariţia de echimoze (vânătăi)  sau purpură, peteşii pe tegumente, sângerări gingivale, epistaxis, mărire de volum, în timp scurt, a ganglionilor limfatici, astenie fizică.

În cazul leucemiilor cronice, simptomele pot lipsi total,  boala fiind descoperită cu ocazia efectuării unor analize de rutină, care cuprind o hemoleucogramă, sau după prezenţa unor semne şi simptome discrete, cum ar fi astenia fizică, oboseala, scăderea în greutate, transpiraţiile nocturne abundente sau mărirea în volum a ganglionilor limfatici, ai splinei şi ficatului.

Ca urmare, orice simptom apărut în cursul existenţei unui individ nu trebuie banalizat sau pus pe seama unor explicaţii simple (stres, suprasolicitare psihică sau fizică etc), ci trebuie să reprezinte un motiv de solicitare a ajutorului medicului de familie, care trebuie să evalueze situaţia pacientului.

CSID: Există şi simptome mai puţin cunoscute ce pot anunţa tipul acesta de boală, care pot fi rareori legate de leucemie?

Dr. Mihai Ciochinaru: Nu aş vorbi despre simptome mai puţin cunoscute, ci mai degrabă de simptome mai puţin frecvente, care depind foarte mult de tipul leucemiei, cum ar fi manifestările neurologice, pruritul cutanat, trombozele venoase.

CSID: Factorii de risc?

Dr. Mihai Ciochinaru: În general, nu există factori de risc specifici pentru apariţia leucemiilor. Sunt incriminate substanţe toxice cu efect toxic asupra măduvei hematogene (hidrocarburile benzenice, unele substanţe citostatice, precum şi izotopii radioactivi (accidente nucleare, expunere accidentală sau profesională la radiaţii ionizante). Există însă unele sindroame genetice, cum ar fi de exemplu Sindromul Down (sau trisomia 21), care predispun la apariţia unor leucemii acute.

Ceea ce este însă mai important de remarcat este incidenţa mai mare a unor tipuri de leucemii în funcţie de vârstă. Dacă pentru populaţia pediatrică cel mai frevcent tip de leucemie este cea acută limfoblastică, la populaţia adultă predomină leucemiile acute mieloblastice şi bolile mieloproliferative cornice, iar la pacienţii în vârstă leucemiile limfoide cronice şi sindroamele mielodisplazice.

CSID: Cum pot fi diagnosticate leucemiile?

Dr. Mihai Ciochinaru: Răspunsul nu este simplu. Diagnosticul de suspiciune de leucemie presupune prezentarea la medicul de familie pentru elucidarea simptomelor neobişnuite sesizate de către pacient. Ulterior, îndrumarea acestuia către specialistul hematolog care va ierarhiza şi va efectua investigaţiile de laborator, citogenetice şi de biologie moleculară necesare.

CSID: Cât contează momentul diagnosticării?

Dr. Mihai Ciochinaru: Evident că diagnosticul precoce este la fel de important în cazul leucemiilor ca pentru orice alta afecţiune malignă sau nemalignă. Aceasta nu înseamnă însă că un diagnostic precoce al unei leucemii reprezintă o garanţie a curabilităţii acesteia sau o condiţie a inţierii imediate a unui tratament specific, totul depinde de tipul leucemiei şi de factorii de gravitate si de prognostic.

Mai importantă cred că este prezentarea fără întârziere la specialistul hematolog, care va aprecia condiţiile iniţierii tratamentului şi particularizării acestuia, în funcţie de tipul de leucemie şi de factorii multipli de risc ai pacientului.

CSID: Metodele de tratare?

Dr. Mihai Ciochinaru: Modalităţile terapeutice sunt extrem de diferenţiate. Ele depind de tipul leucemiei (acută sau cronică), de linia celulară malignă, de particularităţile citogenetice, de comorbidităţi, de vârstă şi de alţi factori ce ţin de caracteristicile pacientului.

CSID: Pot tratamentele să înlocuiasă transplantul?

Dr. Mihai Ciochinaru: Subliniez că transplantul de celule stem hematopoietice nu reprezintă o soluţie terapeutică cu garanţie absolută de curabilitate a unor tipuri de leucemie, atât acute cât şi cronice. Indicaţiile de transplant alogen de celule stem hematopoietice s-a restrâns progresiv în ultimele decenii, fiind rezervat de obicei tipurilor de leucemii acute cu factori de prognostic rezervat şi cu risc de recidivă crescut dupa protocoalele de chimioterapie iniţiale de inducţie.

Pentru leucemiile cronice, indicaţiile de transplant sunt extrem de restrânse în perioada actuală, odată cu apariţia unor soluţii de tratament ţintite, cu agenţi moleculari care asigură o speranţă de viaţă lungă sau cu şanse de curabilitate (sinonime cu vindecarea), comparativ cu schemele de chimioterapie clasice, rezervate cazurilor rezistente la linii multiple de tratament.

CSID: Se poate vindeca leucemia?

Dr. Mihai Ciochinaru: După cum spuneam, nu vorbim de o singură boală, ci de o foarte mare varietate de leucemii. Ca atare, răspunsul nu este deloc simplu. Curabilitatea sau vindecarea depind de o multitudine de factori. Ce pot spune este că, indiferent de tipul de leucemie, procentul de curabilitate a crescut spectaculos în ultimele decenii, iar dacă pentru unele forme de leucemie nu putem încă vorbi de vindecare, graţie terapiilor modern, speranţa de viaţă a pacienţilor s-a prelungit considerabil. Ele au devenit boli cronice, tratabile pe termen indefinit, ca oricare altă afecţiune nemalignă.

Cauzele recidivelor, al recăderilor, rezidă în principiu în “plasticitatea" extraordinară a celulei tumorale de a se adapta la agresiunea agenţilor terapeutici actuali şi de găsire a altor căi de proliferare, neinfluenţate de aceşti agenţi terapeutici.

CSID: Care sunt regulile de care trebuie să ţină cont un pacient diagnosticat sau care a depăşit într-o primă fază boala?

Dr. Mihai Ciochinaru: Un pacient diagnosticat trebuie să respecte indicaţiile terapeutice şi de regim de viaţă prescrise de către hematologul curant. Un pacient aflat în remisiune trebuie să respecte indicaţiile de monitorizare specifice bolii, conform ghidurilor şi recomandărilor echipei terapeutice, şi să înţeleagă necesitatea terapiilor de întreţinere acolo unde este cazul.

Pot să vă spun că am întâlnit cazuri dramatice, dar şi cazuri de succes, pe care le monitorizez de mai mult de trei decenii, iar alţi pacienţi, pe care i-am şi uitat, se întâmplă să vină la mine cu alţi prieteni sau cunoştinţe, cu diverse probleme hematologice, pentru a le oferi o opinie sau tratament.

Citește și:
Leucemie acută limfoblastică: simptome, analize, tratament şi reacţii adverse
Leucemie mieloidă cronică – grup de suport pentru pacienţi
Copiii ai căror mame au băut cafea în sarcină, mai expuşi riscului de leucemie
Exclusiv Online - 08.01.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.