Mamografia cu substanţă de contrast: noua tehnică de diagnosticare a cancerului

Examinarea sânilor se face, începând cu vârsta de 18 ani, prin ecografie. Acesta este metoda prin care se văd leziunile suspecte de la nivelul sânilor tineri, denşi. Ecografiile se repetă, în funcţie de caz, la anumite intervale. La vârsta de 40 de ani este necesară mamografia, aceasta fiind metoda de screening a cancerului mamar.

„Mamografia evidenţiază cu maximă acurateţe depunerile de calciu", calcificările ce pot apărea drept consecinţă a unor inflamaţii la nivelul sânului, în această situaţie având caracter benign, dar pot fi şi expresia unor cancere, aspect pe care îl evaluăm în funcţie de forma şi gruparea acestora în focare'', spune Dr. Ioana Voiculescu, de la clinica Medicum.

Noua tehnică de diagnosticare este acum mamografia cu substanţă de contrast.

Screeningul în cazul cancerului de sân reprezintă totalitatea investigaţiilor efectuate pentru a afirma sau infirma prezenţa cancerului înainte de apariţia simptomelor, mai exact în cazul cancerelor infraclinice, nepalpabile.

Pe parcursul vieţii, sânul îşi modifică structura în permanenţă, aşa că densitatea ţesutului fibroglandular diferă în fiecare etapă. Începând cu perioada menarhei (prima menstră) şi până la menopauză, cât timp sânul suportă stimulul hormonal prin procesul natural al menstruaţiei, în structura sa predomină ţesutul fibroglandular, în cele mai multe situaţii.

Cu cât femeia este mai tânără, stimulul hormonal este mai puternic, iar ţesutul mai dens. Există şi situaţii în care femeile care ajung la menopuză au încă o densitate crescută a sânilor, aspect ce ţine practic de statusul hormonal personal al fiecăreia dintre noi. Evident că tratamentele hormonale pentru diferite afecţiuni endocrine sau consumul de anticoncepţionale sunt esenţiale în menţinerea unei densităţi crescute a ţesutului.

„Structura sânului constă în grăsime şi tesut fibroglandular. Grăsimea este structurată sub forma unor zone compartimentate pe care le numim „lobuli adipoşi" şi este dispusă anterior, imediat sub ţesutul cutanat (piele), respectiv posterior faţă de zona de ţesut fibroglandular, precum o „cămaşă" a acestuia.

Când discutăm despre densitatea sânilor ne referim practic la densitatea ţesutului fibroglandular, mai exact la ponderea sa în sân comparativ cu grăsimea. Tesutul fibroglandular cuprinde ductele ce strabat sânul, unindu-se în ducte cu calibru din ce în ce mai mare, precum ramurile unui copac, care converg către mamelon şi din anumite structuri adiacente. Zona de ţesut fibroglandular este practic zona din sân în care apar cancerele", spune medicul Ioana Voiculescu, specialist în Imagistică şi Radiologie Medicală, pentru Ce se întâmplă, doctore?

Iată motivele pentru care mamografia se recomandă la 40 de ani şi nu mai devreme:

  1. Statistic s-a constatat că, începând cu vârsta de 40 de ani, stimulul hormonal al sânului nu mai este atât de puternic, chiar dacă femeia nu a intrat la menopauză. În concluzie, ţesutul regresează din punct de vedere al densităţii.
  2. Pe examinarea mamografică, ţesutul apare alb. O leziune suspectă pentru cancer este tot albă. Deci, cu cât avem mai mult ţesut, mai mult "alb", cu atât sunt mai greu de depistat leziunile suspecte. Cu cât avem mai puţin "alb", specificitatea mamografiei ca metodă de evaluare creşte şi informaţia oferită este una utilă.
  3. De asemenea, tot statistic s-a constatat că aceste tipuri de cancere de sân, care asociază calcificări (vizibile doar pe mamografie), au o pondere mai mare la vârsta de peste 40 de ani.

„Nu este însă o regulă, iar dacă ecografic depistăm o leziune suspectă pentru cancer mai devreme de 40 de ani sau pacienta are multiple rude de gradul I, II sau mai îndepărtate, cu cancer de sân sau de ovar, mamografia este indicată mai devreme de această vârstă'', mai spune medicul Ioana Voiculescu, de la clinica Medicum.

În contextul metodelor de evaluare a sânilor denşi, noua tehnologie adusă de mamografele cu tomosinteză şi substanţă de contrast simplifică foarte mult lucrurile: cu o doză minimă de iradiere, circa 20%, raportat la mamografiile digitale, sânii denşi pot fi evaluaţi cu maximă acurateţe.

Mamografia cu substanţă de contrast este cea mai nouă metodă de investigare, ce ne ajută în diagnosticul imagistic al cancerului de sân. Se apropie foarte mult de examinarea prin rezonanţă magnetică a sânului, aceste două metode neexcluzându-se una pe cealaltă’’, susţine Dr. Ioana Voiculescu.

Ce beneficii aduce în plus mamografia cu substanţă de contrast, raportat la celelalte metode de investigare:

  • Oferă o bună vizibilitate şi diagnostic rapid al formaţiunilor tumorale, mai ales în sânul dens.
  • Tranşează diagnosticul de benignitate sau malignitate în cazul leziunilor discordante, în special când ne confruntăm cu leziuni mamare benigne, cu risc crescut de malignizare.
  • Se poate efectua şi bilateral, ca oricare mamografie digitală obişnuită.
  • Comparativ cu IRM-ul, oferă o evidenţiere clară a celulelor tumorale, chiar dacă neovascularizaţia sânului este săracă.
  • Puterea detaliului oferit de mamografie este de circa 10 ori mai mare decât rezoluţia spaţială a IRM-ului!
  • Comparativ cu IRM-ul, oferă mai puţine rezultate fals pozitive.
  • Prezintă avantaje şi postoperatoriu, după tratamentul chirurgical, precum şi după tratamentele chimio-terapice, putându-se pune diagnosticul şi în recidivele cancerului mamar.
  • Poate fi efectuată în orice perioadă a ciclului menstrual.

Mamografia cu substanţă de contrast NU este o metodă de primă intenţie, ci se aplică în anumite situaţii:

  1. În cazul pacientelor cu multiplii factori de risc asociaţi: rude de gradul I, II sau mai îndepărtate cu cancere de sân sau de ovar; paciente BRCA 1, BRCA 2 pozitive , în urma efectuarii testelor genetice în acest sens;
  2. În condiţiile în care avem o anomalie palpatorie evidentă clinic, fără corespondent pe ecografie sau mamografia clasică;
  3. În special în cazul sânilor operaţi de cancer, şi aici mă refer la situaţiile în care s-a practicat excizie sectorilă (se excizează o parte din sân, nu tot sânul), în vederea identificării cu exactitate a prezenţei sau absenţei ţesutului tumoral restant (postoperatoriu);
  4. În ghidarea tratamentului oncologic, prin evaluarea răspunsului tumorii la chimioterapie, efectuată anterior operaţiei. Se urmăreşte reducerea dimensională a tumorii, a gradului de inflamaţie peritumorală şi oprirea procesului de metastazare la distanţă. Acest tip de mamografie ne ajută mult în evaluarea dimensională a tumorii sub tratament;
  5. În cazul în care depistăm leziuni suspecte la nivelul sânilor prin ecografiea şi mamografia cu tomosinteză, vine cu un plus de informaţie şi un diagnostic de certitudine imagistic, şi aici mă refer la leziuni incadrabile BI RADS 4 ecografic şi la mamografia cu tomosinteză (cele cu grad de suspiciune între 2-95%).

Cum se desfăşoră investigaţia

„Pacientei i se injectează substanţa de contrast, cu un consult alergologic în plealabil, administrându-i-se protocolul de desensibilizare, în cazul în care aceasta prezintă istoric de alergii la diverse substanţe.

Ulterior, se efectuează clişeele mamografice. Substanţa administrată intravenos este similară cu cea utilizată la examinarile CT (pe baza de iod). Practic, este captată de către leziunea suspectă, astfel crescând mult acurateţea în vizualizarea acesteia, deci în precizia şi detaliul descrierii ei'', adaugă specialistul.

În concluzie, actualmente avem posibilităţi ample şi precise pentru a evalua sânii, indiferent de densitatea ţesutului de la nivelul acestora, cu precădere depistarea facilă a leziunilor suspecte din sânii denşi.

Mamografia nu este un examen dureros. „Acest tip de mamograf vine şi cu avantaje ergonomice, pentru că este prevăzută cu un device de auto-compresie, care permite fiecărei paciente să îşi regleze nivelul de comprimare a sânului, până la propriul prag de sensibilitate’’, mai spune medicul Ioana Voiculescu.

Iată argumentele pentru care o investigaţie ce părea complicată poate deveni acum o simplă investigaţie de rutină, prin care ne putem asigura de starea sănătaţii sânilor.

„A fi femeie este un miracol. De-a lugul timpului am fost inspiratia marilor pictori, sculptori, poeti, scriitori, inspiratia marilor creatori de moda. Putem misca Universul cu un zâmbet, un gest, o aparitie si, mai presus de orice, putem fi mame. Avem, deci, toate motivele să ne respectam si sa ne pretuim sanatatea. Sunt mândra că sunt femeie şi extrem de fericita că, prin specializarea pe care am ales-o, pot să vă fiu de folos, să vă orientez şi să vă sprijin”, concluzionează Dr. Ioana Voiculescu.

 

 

 

Citește și:
Cât de des ar trebui femeile să facă o mamografie?
Facem sau nu mamografie? Un chirurg oncolog experimentat dă răspunsul
Ce trebuie sa stii despre mamografie
Exclusiv Online - 15.01.2018
Taguri: cancer, mamografie, sani

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.