Prof. dr. Alexandru Blidaru: de ce trebuie făcută chimioterapia în cancerul de sân INTERVIU (II)

Dacă din prima parte a interviului pe care ni l-a acordat prof. univ. dr. Alexandru Blidaru, şeful secţiei Chirurgie Oncologică de la Institutul Oncologic “Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din Bucureşti, aflam multe lucruri intersante despre istoricul cancerului de sân, în cea de-a doua parte specialistul ne vorbeşte despre importanţa chimioterapiei în tumorile maligne mamare. Se estimează că acestea afectează anual peste un milion şi jumătate de femei din întreaga lume, cancerul de sân fiind în topul celor diagnosticate la femei.

CSÎD: Cum vă ajută azi chimioterapia în actul chirurgical al tratării cancerului de sân?

Prof. dr. Alexandru Blidaru: E foarte probabil ca în multe cazuri, boala să fie diseminată peste tot, adică celulele anormale să fie răspândite peste tot în organism. Şi se ajunge la această situaţie, pentru că, din păcate, celule maligne au nişte mecanisme care le permit să scape de sistemul imunitar: celule specializate nu mai distrug celulele anormale şi ele se ascund în tot felul de moduri. Unele se prefac că dorm şi chiar dorm ca să nu fie văzute, iar la un moment dat, se trezesc şi se înmulţesc. Aceasta e una dintre teoriile care ar putea explica de ce apar metastaze la 10-20 de ani de la tratament. Aceste celule pot pleca de la nivelul tumorii primare.

O alta caracteristică a cancerului e aceasta: nu numai că se înmulţesc repede, dar celulele respective au tot felul de capacităţi, inclusiv de a se desprinde din tumoră şi de a circula prin limfa sau prin sânge şi de a ajunge departe. Iar asta uneori, se produce devreme, când tumora nu are dimensiuni foarte mari. Asta înseamnă că de fapt tratăm o boala generală sau sistemică. Unii specialişti au fost de părere încă de la început că e o boală sistemică. Dacă e o boală generalizat sistemică, atunci ea n-are ca soluţie evidentă pentru vindecare niciun tratament local, nici chirurgical, nici radioterapeutic, ci ar trebui să existe un medicament sau mecanism care să acţioneze asupra întregului organism.

Acum sigur că lucrul acesta e adevărat în cazurile avansate unde riscul de diseminare la distanţă e mai mare şi de aceea se face tratamentul preoperator. Şi s-a făcut de la început în cazurile avansate regional, cu tumori mari, fenomene inflamatorii la nivelul sânului, ganglioni modificaţi, în stadii la care nu intra în discuţie intervenţia chirurgicală la început. În aceste situaţii, se făcea întâi tratament sistemic şi, după ce boala răspundea, se făceau intervenţii chirurgicală, de obicei mastectomie.

Apoi, specialiştii au zis: dacă e o boală sistemică şi dacă avem rezultate când boala e avansată, de ce să nu încercăm un tratament înainte, chiar la stadiile mai puţin avansate? Tocmai de aceea, tratamentul se numeşte neoadjuvant.

Iată câteva raţiuni pentru care s-ar face acest tratament!

1.Dacă tumora nu e foarte avansată, se poate face o operaţie care conservă sânul. Însă dacă e o tumoră relativ mică, dar şi sânul e mic, atunci nu se poate extirpa tumora şi să mai rămână ţesut mamar. Atunci, prin tratament, se poate obţine micşorarea tumorii şi creşte posibilitatea de conservare a sânului.

2.Dacă extirpi tumora şi faci apoi tratament, nu ştii dacă el e eficient sau nu, speri, dar nu ştii. În timp ce dacă-l faci înainte, poţi şti dacă tratamentul e eficient pentru că ai pacientul sub observaţie. Lucru care, după unele păreri, permite chiar şi utilizarea acestui tip de tratament pentru a testa diferite medicamente, a vedea dacă unele sunt mai bune.

Două lucruri sunt evidente: primul, tratamentul creşte rata de conservare a sânului şi al doilea, se poate vedea dacă medicamentul e eficient.

3.În logica tratării de la început a unei boli sistemice, ar trebui să obţii o îmbunătăţire în privinţa supravieţuirii, adică să vezi dacă pacientele cu cancer mamar avansat sau mai puţin avansat care fac înainte de operaţie acest tratament evoluează mai bine decât cele care-l fac dupa operaţie. Dar până acum nu există un studiu care să demonstreze clar că există un avantaj dacă faci acest tratament înainte sau după operaţie. Sigur că e important să îl faci, nu compari între a-l face înainte şi a nu-l face, ci dacă îl faci înainte sau după. Deci rămân cele două avantaje, iar eu sper în continuare că soluţia va fi un astfel de medicament sau imunoterapia. În toate bolile canceroase, în unele mai mult, se testează, se discută, se tratează pacienţii medicamente care pot să schimbe răspunsul imun al organismului la aceste celule anormale care, de fapt, scapă de sub controlul sistemului imunitar.

CSÎD: Şi pentru cancerul de sân se dezvoltă terapii imunologice?

Prof. dr. Alexandru Blidaru: Au fost dezvoltate, nu intrate în practică şi nu cu eficacitate, tot felul de tipuri de imunoterapie, dar niciuna valabilă pentru tratamentul actual. Multă lume mă întreabă de tratamentul chirurgical al cancerului mamar şi trebuie explicat aşa cum explicăm şi studenţilor: simplu spus, tratamentul cancerului mamar se adresează tumorii şi ganglionilor. Acesta poate însemna extirparea tumorii cu ţesut mamar mai mult sau mai puţin, cu conservarea sânului etc. Abordarea depinde de tot felul de lucruri, dacă intrăm în amănunte. Din acest motiv, facem tratamente conservatoare, mastectomii cu reconstrucţie în acelaşi timp, păstram piele etc.

Sigur că de aici putem discuta foarte mult: la un moment dat, toată lumea voia numai extirparea sânului pentru că era mai simplu şi aşa făcea toată lumea. Apoi, multă lume voia conservare, iar acum multă lume vrea iar extirparea sânului, ba chiar şi pe cea a sânul colateral. Sigur că apar şi cancere colaterale, dar nu atât de frecvent încât să merite făcută mastectomia bilaterală. Sunt multe discuţii şi despre amploarea intervenţiei chirurgicale pentru sâni care depinde de multe criterii, nu doar de tumoră, ci de cum arată sânul, ce structură are, dacă are modificari imagistice şamd. Al doilea aspect la care se referă chirurgia cancerului mamar e chirurgia ganglionilor regionali (cei mai importanţi sunt ganglionii axilari) şi care, clasic, înseamnă extirparea completă a ganglionilor axiali, cât mai minuţios, cât mai mult. Aceasta are consecinţe, într-un anumit procent, apare edemul braţului.

Citește și:
10 trucuri anti cancer la sân dezvăluite de medicul Angelinei Jolie
Prof. dr. Alexandru Blidaru, omul care salvează viaţa femeilor cu cancer de sân
Există 10 tipuri de cancer de sân, nu doar 4 cum s-a crezut până acum
Exclusiv Online - 21.03.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.