Cancerul intestinului gros poate fi depistat în urma unui test

Cancerul intestinului gros este o tumoră solidă care se formează prin înmulţirea necontrolată a unor celule, fapt ce duce la apariţia unor polipi fie în colon, fie în rect. Intestinul gros (1,5 m) este format din cecum, colon (1,3 m) şi rect. De aceea, cancerul intestinului gros se mai numeşte şi cancer colorectal. Depistat la timp, acest tip de cancer poate fi tratat. Una dintre cele mai simple metode de depistare este testul hemocult, care are ca scop identificarea sângerărilor ascunse în scaun.
  • Publicat:
Cancerul intestinului gros poate fi depistat în urma unui test

Cancerul intestinului gros este o tumoră solidă care se formează prin înmulţirea necontrolată a unor celule, fapt ce duce la apariţia unor polipi fie în colon, fie în rect. Intestinul gros (1,5 m) este format din cecum, colon (1,3 m) şi rect. De aceea, cancerul intestinului gros se mai numeşte şi cancer colorectal.

Depistat la timp, acest tip de cancer poate fi tratat. Una dintre cele mai simple metode de depistare este testul hemocult, care are ca scop identificarea sângerărilor ascunse în scaun.

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) oferă gratuit 500 astfel de teste tuturor celor interesaţi. Tot ce trebuie să faceţi este să intraţi pe site-ul www.invingemcancerul.ro şi să solicitaţi testul care va fi trimis, gratuit, la adresa pe care o menţionaţi. În cazul în care testul identifică sângerări ascunse în scaun, vă rugăm să vă adresaţi cât mai rapid medicului de familie.

”Am decis să oferim 500 de teste hemocult şi să încurajăm oamenii să îşi facă anual această analiză. Este prima acţiune de acest gen derulată în România, în lipsa unui program naţional de screening pentru această formă de cancer. Studiile au arătat că testul hemocult, făcut anual, reduce cu 16% riscul apariţiei cancerului intestinului gros.” spune Cezar Irimia, preşedintele FABC.

25 dintre cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene au implementat programe de screening pentru cancerul colorectal.Cauzele exacte ale cancerului intestinului gros nu sunt cunoscute.

Factorii de risc:

  • Antecedente în familie: riscul creşte dacă o rudă de gradul I a fost diagnosticată cu această boală până la vârsta de 45 de ani.
  • Vârsta: mai mult de 90% dintre cazuri apar la pacienţi cu vârsta de peste 50 ani.
  • Sexul: cancerul de colon apare mai ales la femei, iar cancerul rectal mai frecvent la bărbaţi.
  • Fumatul creşte de 2.5 ori riscul de apariţie a adenoamelor.
  • Alcoolul consumat în cantităţi crescute, în fiecare zi ( în special berea), dublează riscul de apariţie a acestei boli.
  • Dieta: dietele vegetale cu conţinut bogat în fibre şi sărac în grăsimi pot reduce riscul de cancer al intestinului gros. Consumul crescut de grăsimi şi glucide rafinate se asociază însă cu un risc crescut.
  • Bolile inflamatorii intestinale: Colita ulcerativă şi boala Crohn cresc riscul de cancer de 4 până la 20 de ori.

Simptomele cancerului intestinului gros:

  • Sângerările în scaun. Totuşi, sângele prezent în scaun poate fi semn şi de alte afecţiuni (hemoroizi, fisuri anale, colită ulcerativă, ulcer duodenal), de aceea este important să discutaţi cu medicul dumneavoastră;
  • Modificarea tranzitului intestinal (constipaţie sau diaree);
  • Modificarea aspectului şi consistenţei scaunului;
  • Senzaţia că intestinul nu a fost golit complet după eliminarea scaunului;
  • Senzaţia de balonare;
  • Scăderea inexplicabilă în greutate;
  • Starea de oboseală şi slăbiciune neexplicată;
  • Durerile la nivel rectal sau anal;
  • O masă palpabilă la nivel abdominal;
  • Durere, crampe sau umflarea abdomenului;
  • Anemie prin deficit de fier (număr redus de celule roşii din sânge).

Tratamentul cancerului colorectal

”Cancerul colonului este de multe ori asimptomatic până în stadii avansate. Cu cât este diagnosticat mai precoce, cu atât şansele de vindecare cresc. De aceea, este foarte important ca oamenii să vină la medic, să nu se teamă. Cu cât mai repede, cu atât mai bine!” , spune medicul oncolog dr. Adina Croitoru.

Intervenţia chirurgicală este cea mai frecventă metodă de tratament, dar, în funcţie de stadiul bolii, poate fi nevoie de chimioterapie sau radioterapie.

Nu uitaţi, un test hemocult, şi pe care îl puteţi face acasă, vă poate salva viaţa!

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Simona TUDORACHE
Simona Tudorache este jurnalist şi redactor al site-ului "Ce se întâmplă, doctore?", având în portofoliu articole şi interviuri cu medici, nutriţionişti şi specialişti în activitate fizică. De asemenea, Simona Tudorache este preocupată şi de zona de lifestyle sănătos, intervievând vedete ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”
Recomandări: