5 alimente aparent nesănătoase care îţi fac bine

Recomandările referitoare la alimentaţie se schimbă constant în funcţie de noile studii.
  • Publicat:
5 alimente aparent nesănătoase care îţi fac bine

Recomandările referitoare la alimentaţie se schimbă constant în funcţie de noile studii. Poate fi dificil să ţii pasul cu toate aceste modificări, aşa că îţi prezentăm o listă cu 5 alimente pe care nutriţioniştii le-au considerat la un moment dat dăunătoare organismului,  dar care acum, pe baza unor noi studii, nu mai sunt atât de rele şi chiar ne fac bine. 

Ouăle

Multă vreme s-a crezut că ouăle sunt rele pentru inimă. Un ou mare conţine aproximativ 185 mg de colesterol. Alimentele bogate în colesterol ar fi contribuit la creşterea nivelului de colesterol rău. Dar, în ultimii 20 de ani, cercetările medicale şi nutriţioniştii au arătat în mod repetat că un consum echilibrat de alimente bogate în colesterol are um impact redus asupra nivelului colesterolului în sânge.

Deşi această teorie a fost vehiculată timp de două decate, experţii în nutriţie şi-au schimbat atitudinea în privinţa alimentelor bogate în colesterol precum ouăle, ficatul de pui sau crustacee. Ouăle sunt o sursă excelentă de proteine, grăsimi sănătoase, vitamine şi minerale. 

Grăsimi tartinabile

Povestea grăsimilor tartinabile, cum ar fi margarina şi untul, este probabil una dintre cele mai confuze din istoria alimentaţiei. Originea margarinei, obţinută din grăsimi vegetale, datează din mijlocul secolului al XIX – lea. Începând cu acea perioadă, margarina a înlocuit într-o mare măsură untul în cele mai multe ţări dezvoltate. Schimbarea a fost generată de preţul redus al margarinei în comparaţie cu untul, dar şi de recomandările specialiştilor în sănătate de a consuma mai puţine grăsimi saturate pentru a preveni bolile coronariene.

Deşi această trecere de la grăsimi saturate a coincis cu o incidenţă scăzută a bolilor coronariene în rândul populaţiei, cercetătorii au identificat o legătură între consumul de grăsimi trans (un tip de grăsime produs de grăsimile vegetale hidrogenate din margarină) şi bolile coronariene. Grăsimile trans au fost asociate cu riscul general de deces, cu decesul din cauza bolilor cardiovasculare şi cu declanşarea maladiilor coronariene. Astfel, nenumărate agenţii de reglementare au recomandat eliminarea completă a grăsimilor trans din dietă.

Industria alimentară a reacţionat rapid şi a pus pe margarină fără grăsimi trans. Cu toate acestea, încă există confuzie printre consumatori în privinţa grăsimilor tartinabile de origine vegetală. Sunt oare acestea sigure? Răspunul scurt este da, dar doar dacă nu conţin printre ingrediente uleiuri vegetale parţial hidrogenate.

Untul are de asemenea o reputaţie proastă. Consumat în exces este într-adevăr unul dintre cele mai dăunătoare alimente, dar o cantitate moderată este bună pentru sănătate. Cercetătorii au demonstrat că un consum moderat de lactate integrale, bogate în grăsimi, este asociat cu scăderea obezităţii. 

Cartofii

Cartofii sunt una dintre puţinele legume care ridică semne de întrebare în privinţa beneficiilor pentru sănătate. Pentru că sunt un aliment cu un indice glicemic ridicat, aceştia se află de multe ori pe liste cu alimente dăunătoare organismului cu ar fi carbohidraţii rafinaţi. Dar cartofii sunt o sursă excelentă de carbohidraţi complecşi, de vitamina B şi C, dar şi de minerale.

Modul în care sunt gătiţi modifică şi cantitatea de amidon care le dă o reputaţie proastă. Gătirea, urmată de răcire creşte cantitatea de amidon rezisten din cartofi. Amidonul rezistent acţionează asemeni unei fibre, cu alte cuvinte este rezistent la digestie în partea superioară a tractului digestiv. Amidonul rezistent trece neschimbat prin colon, unde hrăneşte bacteriile prietenoase din intestin. Nenumărate studii arată amidonul rezistent poate aduce beneficii sănătăţii: îmbunătăţeşte sensibilitatea la insulină, scade nivelul glicemiei, reduce apetitul şi aduce beneficii digestiei.

Produsele lactate

Produsele lactate  – printre care laptele, untul, iaurtul sau brânză – au fost considerat multă vreme alimente de bază în dietă, dar tendinţele de consum s-au schimbat şi datorită mesajelor contradictorii transmise de specialiştii în nutriţie.

Printre aspectele pozitive ale produselor lactate se numără conţinutul ridicat de proteine şi calciu. Procentul şi tipul de grăsimi sunt importante în momentul în care alegeţi produsele lactate pentru că unele dintre ele conţin cantităţi mari de grăsime saturată per porţie.

Deşi este preferabil să evitaţo o dietă bogată în grăsimi saturate (un factor de risc pentru bolile coronariene), consumul de produse lactate nu ar trebuie să reprezinte un motiv de îngrijorare atât timp cât numărul de calorii şi procenul de grăsimi se situează în limite normale. 

Nucile 

Nucile au de asemenea o reputaţie proastă din cauza conţinutul ridicat de grăsimi şi a numărului mare de calorii, unii dieticieni suferând evitarea lor completă în cazul dietelor de slăbit. Cu toate acestea, tot mai multe studii arată că nucile crude sunt esenţiale într-o dietă sănătoasă şi au un rol benefic în menţinerea unei greutăţi corporale sănătoase.

Un studiu recent publicat în British Journal of Nutrition, a demonstrat că un consum regulat de nuci reduce riscul mortalităţii cauzate de boli cardiovasculare sau maladii coronariene.

Nucile crude au nenumărate beneficii nutriţionale sunt bogate în proteine, grăsimi sănătoase, fibre şi micronutrienţi.

Şi untul de arahide poate face parte dintr-o dietă sănătoasă. Grăsimea din alune are un profil sănătos şi acesta este o sursă excelentă de proteine, fibre, vitamina B6 şi magneziu. Studii recente au arătat că persoanele care au înlocuit mezelurile cu unt de arahide au reuşit să slăbească mai repede şi mai mult.

Nucile sau untul de arahide pot face parte dintr-o dietă sănătoasă, dar trebuie să fii atentă la numărul de calorii!

Ţine minte, atunci când vine vorba de  dietă şi sănătate – toate alimentele îşi găsesc locul într-o dietă sănătoasă. Ai grijă să nu cazi în capcană şi să elimini complet un aliment considerat dăunător în favoarea unui superaliment. Dacă mânânci doar câteva superalimente poate fi mai rău decât o dietă în care consumi moderat inclusiv alimente mai puţin sănătoase. 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”