Carnea de porc este bogată în vitamine şi minerale. Ce beneficii are pentru organism şi cât contează să fie românească

Carnea de porc este, de departe, alimentul preferat de români. Aceasta are un conţinut bogat în proteine, dar este o carne ‘’grea’’ , cu metabolizare lentă. De asemenea, este bogată în vitamine şi minerale, cum ar fi: fier, magneziu, fosfor, potasiu şi zinc, precum şi o serie de vitamine din grupa B, B6, B12, acid nicotinic, tiamină riboflavin.
  • Publicat:
Carnea de porc este bogată în vitamine şi minerale. Ce beneficii are pentru organism şi cât contează să fie românească

Carnea de porc este, de departe, alimentul preferat de români. Aceasta are un conţinut bogat în proteine, dar este  o carne ,,grea’’ , cu metabolizare lentă. De asemenea, este bogată în vitamine şi minerale, cum ar fi: fier, magneziu, fosfor, potasiu şi zinc, precum şi o serie de vitamine din grupa B, B6, B12, acid nicotinic, tiamină, riboflavină.

,,Carnea rămâne o sursă de proteine de origine animală, saţioasă şi cu gust bun. Din păcate, noi mâncăm mai mult după gust şi mai puţin după necesarul zilnic de nutrienţi. Carnea de porc conţine atât grăsimi saturate, cât şi nesaturate, muşchiul fiind încadrat în carne slabă, iar ceafa şi coastele în carne grasă.

Carnea de porc poate reprezenta pentru organism şi o sursă bună de fier. ,,O recomand pacienţilor, cu măsură, în cazul anemiei feriprive, adică lipsei de fier. O porţie de 100 g de carne de porc oferă aproximativ un sfert din necesarul zilnic de fier”, spune nutriţionistul Florin Ioan Bălănică pentru CSID.

Persoanele care exclud din dietă carnea, de orice tip, se confruntă cu deficienţa de zinc. Fierul, zincul şi vitamina D, pe care carnea roşie le conţine, sunt absorbite mai eficient de către organism, spre deosebire de alte alimente. 

Carnea de porc, bună şi pentru imunitatea organismului, dar şi pentru memorie

Consumată în cantităţi moderate, carnea de porc este o bună sursă de proteine, având efecte benefice asupra pielii, ochilor, sistemului nervos, oaselor şi performanţelor mentale. Prin conţinutul de antioxidanţi esenţiali, carnea de porc asigură o mai bună imunitate a organismului.

Copiii şi tinerii pot consuma fără grijă carne de porc, dar cu moderaţie. E de preferat să optaţi pentru porc crescut în mod natural, nu pentru cel de crescătorie. Carnea animalelor crescute forţat produce dereglări la nivel hormonal, imunitar şi de creştere. Totodată, prelucrarea şi procesarea este bine să fie una tradiţională, adică fum sau fierbere”, adaugă nutriţionistul Florin Ioan Bălănică.

 INS arată că cel mai consumat tip de carne din România este cea de porc, care acoperă aproape jumătate din consumul total de carne, fiind urmat de cea de pasăre, cu un consum de 15-20 kg anual şi de vită, categorie care reprezintă doar 10% din total.

Primul program pentru carne 100% românească

Reprezentanţii Kaufland inaugurează o premieră înainte de sărbători. Vor separa la raft carnea autohtonă de cea de import, iar asta pentru a veni în sprijinul producătorilor autohtoni, dar şi pentru a promova hrana sănătoasă. Primul program pentru carnea de porc 100% românească, ,,Raftul meu’’, a fost demarat în colaborare cu Coperativa Agricolă Ţara mea, Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaţilor şi Ministerul Agriculturii.

”Puiul proaspăt este românesc în proporţie de 100%. Problema este reprezentată doar de carnea de porc, unde 60% este import, 40% producţie naturală, din cauza asta am şi demarat acest proiect, pentru că porcul rămâne produsul preferat, în materie de carne, al romanilor’’,  spune Valer Hancaş, manager Corporate Affairs şi Comunicare Kaufland România, pentru CSID.

Dacă până acum 60% din carne provenea din alte ţări, Kaufland vrea să schimbe această statistică şi vine alături de fermierii români. ,,Vom mai cumpăra din Europa doar atunci când vom epuiza capacitatea din Româniaţ’’, promit reprezentanţii Kaufland, care îşi doresc să susţină producţia autohtonă şi implicit fermierii mici şi mijloci.  În România se produceau în anul 1989 circa 15 milioane de porci. De atunci, producţia internă a scăzut semnificativ, ajungând în anul 2000 la numai 800.000 porci pe an, iar în prezent la 4. 460.000.

 ”Vrem să creştem accesul la carnea de porc românească. Cooperativa a adunat peste 100 de fermieri care se ocupă de creştera porcinelor pentru a face posibil acest program. După tăiere, carnea proaspăta va ajunge pe rafturile Kaufland în întreaga reţea. Ne propunem să ajungem la peste 300.000 de porci livraţi pe an, până în 2020.

Am demarat propiectul şi astăzi livrăm peste 400 de porci pe zi, urmând să dublăm această cantitate până la finalul anului şi să ajungem la 800 de porci pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 150- 160.000 de kg pe săptămână, adică 8500 de tone pe an. La finalul anului 2018 vom ajunge la peste 180.000 de porci pe an, iar la finalul 2019 vrem să depăşim 250.000’’, adaugă Valer Hancaş.

Recomand consumul de carne de porc din rasa Mangaliţa sau ,,Porcul Somon’’, care au un procent de acizi graşi nesaturaţi de aproximativ 70%, conţin acizi graşi de tip omega 3,6 şi 9 şi au un conţinut redus de apă. În România sunt prezente şi alte rase de grăsime şi de carne, dar nu atât de eficiente precum Mangaliţa. În general, este şi foarte gustoasă’’, precizează nutriţionistul Florin Ioan Bălănică pentru CSID.

Carnea de porc, moduri de preparare

  • Rotisor, grătar sau cuptor, fără grăsimi vegetale, cum ar fi uleiul.
  • Cantităţile trebuie să fie moderate, 150 g de greme (porţie), de 2-3/săptămână, în funcţie de sex, vârstă şi activitatea fizică.
  • Cele mai bune combinaţii sunt cu fasole verde păstăi, legume la grătar, abur, murături în saramură.
  • Nu folosim, în combinaţie cu carnea de porc, cartofii, pâinea sau orezul, întrucât îngreunăm digestia.
  • Şoricul trebuie curăţat bine de grăsime şi consumat cu sare şi mujdei de usturoi, ca atare, sau fiert în zeama de varză.
  • Combinaţiile greşite duc la creşterea în greutate şi la un metabolism lent. Acestea sunt: sarmale din carne de porc cu orez, pomana porcului cu mămăligă.
  • Putem consuma carne de porc cu moderaţie în perioada sărbătorilor, dar fără să asociem şi alcoolul. În ficat, alcoolul şi grasimile sunt metabolizate de aceeaşi enzimă, iar consumul asociat la aceeaşi masă duce la ficatul gras sau steatoza hepatică.
Urmărește CSID.ro pe Google News
Simona TUDORACHE
Simona Tudorache este jurnalist şi redactor al site-ului "Ce se întâmplă, doctore?", având în portofoliu articole şi interviuri cu medici, nutriţionişti şi specialişti în activitate fizică. De asemenea, Simona Tudorache este preocupată şi de zona de lifestyle sănătos, intervievând vedete ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”