Ce riscaţi dacă aveţi intoleranţă la lactoză şi mâncaţi în continuare lactate

Deşi multă lume consideră intoleranţa la lactoză doar un moft, statisticile şi studiile medicale spun clar că este o afecţiune demnă de luat în seamă. La ora actuală, trei sferturi din populaţia globului suferă de intoleranţă primară la lactoză.

“Cei mai mulţi dintre noi suntem programaţi genetic ca după vârsta de 2-10 ani uneori şi mai târziu, să nu mai tolerăm laptele sau produsele lactate. Acest fenomen nu este specific doar omului, ci şi tuturor mamiferelor. Nu consider că este o modă, ci este o importantă problemă de sănătate care trebuie depistată”, spune Cristina Ailenei, medic specialist genetician.

Balonarea, scaunele diareice, dureri abdominale şi flatulenţa sunt simptome care ar trebui să-i pună pe gânduri pe toţi cei care consumă frecvent lapte. Acestea apar după 30 minute şi până la două ore de la consumul lactatelor. Pentru că simptomele pot fi şi întâlnite şi în cazul altor afecţiuni intestinale, medicii pledează pentru o vizită la gastroeneterolog.

“Episoadele repetate conduc la spitalizări frecvente, scădere ponderală. Consecinţa pe termen lung a intoleranţei la lactoză este hipocalcemia ce conduce la osteoporoză şi risc de fracturi osoase. De aceea, sunt necesare suplimente de calciu şi vitamina D la pacienţii cu intoleranţă la lactoză”, afirmă dr. Ailenei.

La ora actuală, există mai multe teste pentru depistarea intoleranţei la lactoză: teste de încărcare cu lactoză, testul de toleranţă la lactoză şi măsurarea activităţii lactazei direct la nivelul mucoasei intestinale. Toate au însă şi dezavantaje ceea ce a dus la înlocuirea lor cu testele genetice.


“Testul genetic are avantajul că este simplu de efectuat, sunt necesari 5 mililitri de sânge venos, nu expune pacientul la efectele negative legate de ingestia lactozei ca în cazul primelor două teste enumerate mai sus, nu este un test invaziv. Atunci cand nu se poate face diagnosticul diferenţial între intoleranţa la lactoză şi alte afecţiuni gastrointestinale care conduc la simptomatologie similară (boala celiacă, Boala Crohn, colita ulceroasă), testul genetic este de mare ajutor”, recomandă specialista în genetică medicală.

Cât priveşte alimentaţia, aceasta trebuie recomandată de un gastroenterolog în echipă cu un nutriţionist. În unele cazuri, intoleranţa nu exclude consumul de lactate precum untul, iaurtul şi brânza maturată. În plus, se pot consuma înlocuitori vegetali precum cei din soia, cocos, migdale sau orez. Atenţie însă la etichete, pentru că lactoza există şi în mezeluri, deserturi sau produse de panificaţie.

Citește și:
TOP înlocuitori pentru lactate
Seminţele de Chia, sursă excelentă de calciu şi fibre
5 alimente bogate în calciu
Exclusiv Online - 05.10.2016

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.