Grăsimile trans: ce sunt şi cum îţi afectează sănătatea?

Toată lumea a auzit de grăsimile trans şi cât de nocive sunt pentru sănătate. Dar ce sunt grăsimile trans şi cum îţi afectează sănătatea?
  • Publicat:
Grăsimile trans: ce sunt şi cum îţi afectează sănătatea?

În ciuda a ceea ce ai auzit, nu toate grăsimile au valoare egală. Corpul tău se bazează pe grăsimi sănătoase, cum ar fi grăsimile poli sau mononesaturate (care se găsesc în lucruri precum peşte, avocado şi nuci), pentru a crea hormoni, pentru a produce energie şi pentru a absorbi anumite substanţe nutritive.

Pe de altă parte, consumul de grăsimi artificiale trans (întâlnite în alimentele prelucrate) poate creşte riscul de boli grave, care îţi pot pune viaţa în pericol. De aceea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) intenţionează să elimine grăsimile trans din toate alimentele, la nivel mondial, până în 2023.

Danemarca a devenit prima ţară care a interzis grăsimile trans,  în 2003, iar Statele Unite au urmat exemplul la scurt timp după aceea. În 2015, Administraţia pentru Alimentaţie şi Medicamente (FDA) a analizat dovezile ştiinţifice şi a stabilit că uleiurile parţial hidrogenate (PHO) – cea mai comună formă de grăsimi trans artificiale – nu mai erau „recunoscute în general ca fiind sigure” pentru consum. Producătorii de alimente au primit trei ani pentru a-şi modifica reţetele, astfel încât nici un produs alimentar să nu conţină mai mult de 0,5 grame de grăsimi trans pe porţie până în 2018.

Dar multe ţări cu venituri mici şi medii încă mai pompează grăsimile trans în produsele alimentare. Acest lucru are ca rezultat mai mult de 500.000 de decese cardiovasculare pe an, conform OMS.

Ce sunt grăsimile trans?

Există două tipuri de grăsimi trans: grăsimi trans naturale şi grăsimi trans artificiale. Animalele care produc carne şi produse lactate (cum ar fi vacile) creează în mod natural cantităţi mici de grăsime trans în intestinele lor. La rândul lor, aceste grăsimi trec în alimentele pe care le creează. Cu toate acestea, nu exista suficiente cercetări pentru a determina impactul acestor tipuri de grăsimi trans asupra sănătăţii, potrivit American Heart Association (AHA).

Grăsimile trans artificiale sunt însă o poveste diferită. Acestea sunt făcute de om printr-un proces numit hidrogenare, în care molecule de hidrogen sunt adăugate la grăsimi lichide (cum ar fi ulei vegetal) pentru a le transforma în grăsimi solide, conform FDA, rezultând uleiurile parţial hidrogenate despre care aţi auzit foarte multe lucruri, mai ales negative.

De ce este adăugată grăsimea trans în produsele alimentare?

PHO sunt cele mai comune tipuri de grăsimi trans utilizate în alimentele prelucrate, cum ar fi biscuiţi, îngheţată, conserve, chipsuri de cartofi, alimente prăjite cum ar fi cartofi prăjiţi şi gogoşi. Foarte puţin se ştia despre efectele asupra sănătăţii ale grăsimilor trans, înainte de 1990, astfel încât companiile le-au folosit pentru ca erau ieftine, uşor de folosit, au o perioada lunga de depozitare şi au făcut mâncarea mai gustoasă, conform  AHA.

Cum îţi influenţează grăsimile trans sănătatea?

Alimente bogate în grăsimi trans au tendinţa de a fi bogate în zahăr şi calorii, astfel încât sunt un motiv serios pentru creşterea în greutate şi pentru apariţia diabetului de tip 2. De asemenea, inima îţi este cea mai afectată de el. Într-o meta analiză realizată de British Medical Journal, pe un număr mare de studii care au analizat impactul asupra sănătăţii a grăsimilor trans, în mai multe ţări. S-a constatat că un consum regulat de grăsimi artificiale trans a fost asociat cu o creştere de 34 la suta a numărului de decese generale, 28% dintre acestea fiind cauzate de boli de inimă, dar a crescut şi cu 21% riscul de dezvoltare a unei afecţiuni cardiace. Cel mai mare pericol îl reprezintă colesterolul LDL, conţinut de grăsimile trans, care înfundă arterele şi care poate provoca inclusiv moartea.

Foto: pixabay.com

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Cea mai bună dietă de slăbire în 2018
Cea mai bună dietă de slăbire în 2018
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”