Gust dulce fără calorii prin îndulcitorii hipocalorici, pentru cei care iubesc dulcele

Pentru cei care vor să-şi menţină silueta, dar mai ales pentru pacienţii cu diabet, industria alimentară propune soluţii prietenoase cu sănătatea şi silueta. Este vorba despre îndulcitori ale căror plusuri şi minusuri sunt evidenţiate de medicul Simona Carniciu, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice.
  • Publicat:
Gust dulce fără calorii prin îndulcitorii hipocalorici, pentru cei care iubesc dulcele

Dulciurile sunt printre produsele preferate de copii şi adulţi deopotrivă, iar un răsfăţul cu ciocolată, suc sau îngheţată este permis ocazional. Problemele apar atunci când dulciurile sunt consumate în exces sau la persoanele cu probleme de sănătate precum diabetul.

Pentru cei care vor să-şi menţină silueta, dar mai ales pentru pacienţii cu diabet, industria alimentară propune soluţii prietenoase cu sănătatea şi silueta. Este vorba despre îndulcitori ale căror plusuri şi minusuri sunt evidenţiate de medicul Simona Carniciu, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Îndulcitorii hipocalorici sunt de mai multe tipuri, iar printre cei mai cunoscuţi se numără aspartamul, fructoza sucraloza şi stevia. Aceştia înlocuiesc cu succes zahărul şi scad mult valoarea calorică a produselor alimentare în care sunt adăugaţi.
Această performanţă se datorează puterii lor mari de îndulcire ceea ce face ca să fie parte integrantă din multe dulciuri şi băuturi, fără a le schimba gustul: aspartamul îndulceşte de 200 de ori mai mult decât zahărul, sucraloza de 600 de ori, acesulfamul de potasiu de 200 ori, alitamul de 2000 de ori, iar stevia (produs natural) de 40 până la 300 de ori.

Cât de siguri sunt îndulcitorii?

“Aceşti îndulcitori enumeraţi mai sus prezintă un mare avantaj şi anume că pot fi folosiţi în condiţii de siguranţă de către pacientii diabetici, indicele lor glicemic fiind foarte scăzut sau chiar nul. Indicele glicemic reprezintă un indicator al puterii de creştere a glicemiei de către diverse alimente. Cu cât este mai crescut, cu atât glicemia post-ingestie creşte mai mult, iar acest lucru se poate resfrânge asupra microvascularizaţiei, care poate fi afectată chiar de la vârste mici, inclusiv la pacienţii nediabetici. De aceea este important să nu consumam alimente cu indice glicemic foarte mare, în cantităţi foarte mari, la o singură masă.
La pacienţii diabetici, oferirea gustului dulce fără adaos de calorii reprezintă un pas important în menţinerea unui stil de viaţă echilibrat şi, mai ales, a unei calităţi optime a vieţii” este de părere medicul Simona Carniciu, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Cum sunt percepuţi îndulcitorii din punctul de vedere al gustului?

În multe situaţii, o masă copioasă se încheie cu un desert, iar acesta este atât preferatul copiilor, dar şi al adulţilor. De multe ori, de la o linguriţă până la o porţie generoasă nu e decât un pas, însă medicii atrag atenţia asupra faptului că zahărul trebuie consumat cu măsură pentru a evita problemele de greutate şi implicit pe cele de sănătate care derivă din excesul ponderal: diabetul, bolile cardiovasculare şi multe altele.

Îndulcitorii sunt o alternativă la zahăr, iar studiile nu au arătat o creştere a apetitului sau a preferinţei pentru gustul dulce. “Dimpotrivă, se poate observa chiar o scădere a apetitului, în special în contextul adoptării unui stil de viaţă sănătos.

Zaharina, cel mai vechi îndulcitor sintetic, lasă în gură, după consum, un gust uşor amărui, dar ceilalţi îndulcitori, nu lasă deloc un gust neplăcut, datorită cantităţii mici folosite per porţie în procesul de fabricaţie” spune dr. Simona Carniciu.

Care sunt tendinţele mondiale în privinţa folosirii îndulcitorilor?

În ultimii 10 ani, ca urmare a conştienzării consumului excesiv de zahăr, au apărut noi strategii naţionale şi internaţionale, care vizează scăderea consumului de zahăr şi înlocuirea excesului cu îndulcitori hipocalorici, artificiali sau naturali, ca stevia.
“Ideal este ca aceste strategii să se îndrepte către creşterea consumului de alimente sănătoase, ca fructele şi legumele. Însă comportamentul uman şi necesitatea de a ne satisface gustul dulce fac ca marile companii producătoare de diverse alimente ce conţin zahar, să se orienteze şi către folosirea înducitorilor.

Zaharul este folosit pentru a spori savoarea alimentelor şi băuturilor, în conserve, sosuri, murături, mustar, ketchup, sucuri carbogazoase, mezeluri etc. Consumate frecvent, aceste alimente duc inevitabil la o creştere a cantităţii de zahar ingerate fără a conştientiza mereu acest fapt. Aceasta mai ales că, în multe dintre acestea, nu este menţionat care este raportul dintre zahărul adăugat şi zaharurile conţinute deja în alimentele respective procesate” completează specialistul în diabet şi boli de nutriţie.


Îndulcitorii: riscuri vs beneficii

Multi timp, asupra unora dintre îndulcitori au planat multe suspiciuni, însă nu există studii şi cercetări ample care să le ateste vreun prejudiciu major pe care l-ar putea aduce sănătăţii.

Specialiştii menţionează însă următoare aspecte legate de anumiţi îndulcitori:

1. Zaharina. Deşi nu sunt date care să confirme riscul de cancer, s-au iscat numeroase controverse în ultima perioadă pe acest subiect. Acest îndulcitor clasic nu este recomandat în sarcină, pentru că poate traversa placenta cu riscuri posibile asupra fătului.
2. Aspartamul. Este contraindicat la pacienţii cu fenil-cetonurie.
3. Sucraloza. Unele studii au arătat ca adminstrarea ei poate amplifica creşterea glicemică în cursul testului de toleranţă orală la glucoză.

Înlocuirea zahărului adaugat este de preferat în anumite alimente, de exemplu în băuturile carbogazoase. Însă există o limitare în privinţa altor tipuri de alimente, deoarece zahărul are rol funcţional, iar acest efect nu poate fi atins prin folosirea îndulcitorilor. Pentru că multe studii au avut în vedere siguranţa folosirii îndulcitorilor, pot spune că toate dovezi duc la o singură concluzie: aceea că beneficiul acestora depăşeşte riscul” concluzionează Simona Carniciu, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Urmărește CSID.ro pe Google News
5 mituri despre porumb desfiinţate
5 mituri despre porumb desfiinţate
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”