Fructele care te scapă de constipație și reduc riscul de cancer de colon

Prunele te pot ajuta să slăbeşti. Ba mai mult, cura cu prune de o zi sau două este indicată şi celor care suferă de constipaţie cronică sau celor care au probleme cu oasele.
  • Publicat:
Fructele care te scapă de constipație și reduc riscul de cancer de colon
Foto: Shutterstock

Prunele pot fi negre, mov sau galbene. De asemenea, pot fi deshidratate. Prunele proaspete şi uscate deopotrivă sunt bogate în minerale şi ologoelemente, conţinând, în ordinea descrescătoare a prezenţei: potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, zinc, cupru, mangan. Sunt, de asemenea, bogate în vitamine: A, B1, B3, B5, B6, C şi K. Sucul de prune este o bună sursă de fier, fiind recomandat îndeosebi vegetarienilor.

Prunele au efect laxativ, te scapă de constipaţie

Prunele, indiferent de soi, sunt excelente surse de fibre şi de sorbitol (un polialcool înrudit cu glucoza), indicate pentru intestine. Au un efect laxativ uşor, pentru unii chiar prea puternic. Cura cu prune de o zi sau două este indicată celor care suferă de constipaţie cronică.

100 de g de prune proaspete vă oferă:

  • 46 kcal
  • 0,7 g proteine
  • 0,28 g lipide
  • 11,4 g glucide
  • 1,6 g fibre
  • Index glicemic: 35

Consumul de prune reduce riscul de cancer de colon

Studiile efectuate pe animale sugerează că prunele uscate măresc capacitatea antioxidantă şi reduc riscul de cancer de colon. S-a demonstrat, de asemenea, in vitro, că extractele de prune pot inhiba proliferarea diferitelor tipuri de celule canceroase. Vor trebui efectuate studii clinice la om pentru a confirma aceste rezultate.

Un regim alimentar care include 12 prune uscate pe zi, timp de trei luni, este asociat cu creşterea anumitor markeri sangvini care indică o sporire a formării de masă osoasă. Efectul se datorează, se pare, prezenţei borului, un element care, asociat cu calciul şi cu vitamina D, joacă un rol esenţial în procesul de formare a osului.

Prin urmare, consumul de prune ar putea fi util în prevenirea osteoporozei la menopauză.

Prunele țin de foame mult timp

O sută de grame de prune semideshidratate acoperă în medie 33% din necesarul zilnic de fibre.

Aceste fructe sunt foarte săţioase. În ciuda aportului caloric important, dacă sunt consumate în cantităţi rezonabile, prunele uscate nu îngraşă.

Au un indice glicemic moderat (zaharurile lor sunt bine metabolizate în organism), iar fibrele accentuează şi prelungesc senzaţia de saţietate, facilitând totodată evacuarea grăsimilor ingerate.

Prunele, bune pentru artrită și retenție de apă

Prunele negre au o mare capacitate antioxidantă, însă cele uscate sunt de două sau de trei ori mai eficiente în acest sens, deoarece în cursul deshidratării se formează noi compuşi. Această capacitate o depăşeşte pe cea a altor fructe uscate. Prunele uscate sunt bogate în acizi clorogenici, polifenoli antioxidanţi şi, în doze mari, anxiolitici.

În general, prunele proaspete şi cele uscate sunt alcalinizante, hrănitoare şi energetice, stimulând sistemul nervos. Potasiul din prunele uscate le conferă efecte diuretice şi detoxifiante. Sunt utile deci în caz de reumatism şi artrită.

Sucul de prune se bea călduţ, dimineaţa, la trezire, pentru purificarea organismului.

Prunele uscate, de consumat cu moderație de diabetici

Obţinute prin deshidratarea prunelor proaspete, sunt într-un fel un concentrat de prune, cu un conţinut de glucide de 70%. Aviz diabeticilor!

Acţiunea laxativă este intensificată, deoarece fibrele şi sorbitolul sunt mai concentrate. În plus, prunele uscate şi sucul lor conţin derivaţi de hidroxifenilisatină, care stimulează activitatea mecanică a colonului.

Cum le alegem, consumăm și păstrăm

Prunele bine coapte trebuie să cedeze la o apăsare uşoară. Cele mai tari se vor coace treptat.

Sunt delicioase ca atare, crude, între mese. Gătite se armonizează perfect cu cărnurile. Pentru a rehidrata prunele uscate, înmuiaţi-le în apă timp de câteva ore.

Pot fi păstrate la temperatura camerei. Cele bine coapte rezistă câteva zile la frigider.

Sursa: Cartea „200 de alimente care ne vor binele”, Jean-Marie Delecroix, Editura Rao

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”