Cât sunt de bune fibrele pentru organism? Explicaţiile nutriţionistului Mihaela Bilic

Alimentele care conţin fibre s-au integrat rapid în meniul nostru de viaţă. Pare că sunt necesare, dar chiar aşa e?

Când vine vorba de fibre, toată lumea e de acord: cu cât mai multe, cu atât mai bine. Ca să fiu sigură că toată lumea ştie, subliniez: fibrele nu pot fi digerate de către oameni (nu avem enzimele necesare), nu aduc niciun nutrient în organism şi au valoare calorică zero’’, scrie Mihaela Bilic pe pagina sa de socializare.

Şi atunci de ce sunt bune? “Pentru că au exclusiv rol mecanic: se umflă, dau volum bolului alimentar, forţează intestinele să se mişte, previn constipaţia şi scad absorţia de zahăr şi grăsimi din tubul digestiv. Sunt un fel de balast care accelerează digestia şi creşte saţietatea’’, adaugă specialistul.

Ce alimente conţin fibre? “Ei bine, doar produsele vegetale (cereale, legume, fructe); în produsele de origine animală (carne, peşte, ou, brânză, lapte) nuavem niciun gram de fibre. Concluzia: avem nevoie de vegetale la fiecare masă, astfel încât să reuşim să consumăm zilnic 25-30 g fibre. Însă nu doar de cantitatea de fibre trebuie să ţinem cont, ci şi de aportul caloric total; fibrele nu există ca atare, ele sunt conţinute în alimente şi face diferenţa dacă sursa de fibre sunt migdalele (580cal/100g) sau morcovii (35 cal/100g). Nu de alta, dar s-ar putea să ne îngrăşăm spectaculos încercând să scăpăm de constipaţie’’, mai spune nutriţionistul Mihaela Bilic.

Aşa că am definit, de la mine putere, randamentul fibrelor ca fiind raportul dintre cantitatea de fibre conţinută într-un produs şi valoarea calorică a acestuia. Exemplu: pâinea neagră are 10g fibre la 100 g şi 200 calorii, deci randamentul va fi 5; smochinele au 10,5 g fibre şi 300 cal, randamentul lor va fi 3,5 etc. ’’, explică Mihaela Bilic. 

Ca şi în fizică, avem nevoie să aflăm din ce produs putem lua cea mai mare cantitate de fibre, cu un aport cât mai mic de calorii. În poză aveţi un fel de Top 12 produse bogate în fibre. Iată clasamentul care a rezultat (la 100 g produs): 

  • fasole boabe= 10,8 (6,5g fibre/60cal)
  • crakers= 5,7 (20g fibre/350 cal)
  • pară= 5,3 (3,5g fibre/65cal)
  • pâine neagră= 5 (10g fibre/200cal)
  • păstăi soia= 4,46 (6,3g fibre/140cal)
  • avocado= 4,37(7g fibre/160 cal)
  • prune uscate= 3,5(8g fibre/230 cal)
  • muesli= 2,65(8,5g fibre/320 cal)
  • ciocolată neagră=2,27(12,5g fibre/550cal) 
  • migdale= 1,9(11g fibre/580 cal)
  • paste integrale=1,85 (6,5g fibre/350cal)
  • biscuiţi digestivi=1,45 (7g fibre/480cal)

Nu-i aşa că e amuzant? Pe primul loc ca şi randament pentru fibre se află fasolea boabe, iar pe ultimul loc biscuiţii digestivi! Cu alte cuvinte e mai eficient să mâncaţi ciocolată neagră dacă vreţi fibre, îngrăşă mai puţin decât nişte biscuiţi uscaţi cu nume sugestiv. Cât despre fasole şi leguminoase în general, ce să zic?

Premiante cu coroniţă- şi pentru fibre- şi pentru proteine vegetale şi pentru minerale- că tot suntem în post’’, precizează nutriţionistul Mihaela Bilic pe Facebook.

Citește și:
Carnea procesată şi alimentaţia săracă în fibre, ''vinovate'' de apariţia cancerului ?
O dietă bogată în fibre ar putea preveni alergiile alimentare
Ai nevoie de mai multe fibre în dietă?
Dieta bogată în fibre, aliatul astmaticilor
Seminţele de Chia, sursă excelentă de calciu şi fibre
Exclusiv Online - 04.04.2018
Taguri: fibre, cereale, legume, fructe

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.