Efectul Mozart, legătura dintre muzica clasică şi inteligenţă

Cu toţii am auzit, probabil, despre efectul Mozart. Acesta are la bază ideea conform căreia copiii sau chiar şi bebeluşii, atunci când ascultă muzica lui Mozart pot deveni mai inteligenţi. O căutare rapidă pe internet dezvăluie o mulţime de produse pentru a vă ajuta de-a lungul sarcinii.

Oricare ar fi vârsta dumneavoastră, sunt o mulţime de CD-uri şi cărţi care vă pot ajuta să valorificaţi puterea muzicii lui Mozart, dar atunci când vine vorba de dovezi ştiinţifice cu privire la muzica clasică a compozitorului şi nivelul inteligenţei, părerile sunt împărţite.

Expresia " efectul Mozart " a fost inventată în anul 1991, dar a fost descrisă într-un studiu doi ani mai târziu, în revista Nature, declanşând un interes de mari propoţii în mass-media cu privire la ideea conform căreia ascultarea muzicii clasice, îmbunătăţeşte într-un fel funcţionarea creierului. Mozart a fost, fără îndoială, un geniu însuşi. Muzica lui este complexă şi există o speranţă că dacă o ascultăm destul de mult timp, inteligenţa noastră poate spori.

Ideea a luat amploare cu ajutor a mii de părinţi care au afirmat faptul că Mozart joacă un rol important în dezvoltarea inteligenţei copiilor lor, iar în 1998 Zell Miller, guvernatorul statului Georgia din Statele Unite, a cerut ca o parte din banii circuitului agricol să fie retraşi în baza de stat, astfel încât fiecare copil nou-născut să poată primi un CD cu muzică clasică. Cu toate acestea, efectul a fost extrapolat chiar şi în afara copiilor şi bebeluşilor. Atunci când Sergio Della Sala, psihologul şi autorul cărţii „Miturile minţii”, a vizitat o fermă de mozzarella în Italia, fermierul i-a explicat cu mândrie că bivoliţele au ascultat Mozart de trei ori pe zi, pentru a le spori producerea laptelui.

Mai multe cercetări ulterioare, precum şi o meta-analiză a şaisprezece diferite studii au confirmat faptul că a asculta muzică duce la o îmbunătăţire temporară a capacităţii de a manipula fenomenele mentale, dar beneficiile sunt de scurtă durată şi nu ne fac mai inteligenţi. În 2010, o meta-analiză mai mare a unui număr foarte ridicat de studii a constatat din nou un efect pozitiv, dar în plus, a afirmat faptul că şi alte tipuri de muzică au avut un efect la fel de pozitiv asupra creierului.

Cu toate că avem tendinţa de a se asocia efectul Mozart cu copiii mici şi bebeluşii, cele mai multe dintre aceste studii au fost efectuate pe adulţi, al căror creier se află, desigur, la un nivel foarte diferit de dezvoltare.
Dar, în 2006, un studiu realizat pe opt mii de copii a fost realizat în Marea Britanie. Ei au ascultat fie până la zece minute de cvintet de coarde al lui Mozart în D Major, fie o discuţie despre un experiment sau  o secvenţă de trei piese pop : Blur – „Country House”, „Return of the Mack” de Mark Morrison şi PJ şi Duncan – „Stepping Stone”.

Muzica s-a dovedit a îmbunătăţi capacitatea de a prezice formele de hârtie, dar de data aceasta nu a fost un efect Mozart, ci un efect Blur. Copiii care au ascultat Mozart au realizat bine sarcinile, dar cei care au ascultat muzică pop au făcut chiar mai bine, aşa că preferinţa muzicală ar putea avea un rol deosebit de important.

Citește și:
Îngrijirea gingiilor şi a primilor dinţişori la bebeluşi
Analgezicele luate în sarcină pot afecta copilul; Alăptarea şi inteligenţa bebeluşilor
Parentingul necondiţionat: utopie sau calea de a creşte copii independenţi?
Exclusiv Online - 08.07.2016
Taguri: muzica, inteligenta, copii,

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.