Dr. Laura Dracea: despre infertilitate, FIV şi performanţele medicinei reproductive din România

Faceţi până la vârsta de 30 de ani o evaluare a potenţialului fertil, vă sfătuiesc specialiştii în medicină reproductivă dacă vă doriţi să deveniţi părinţi. Infertilitatea este o situaţie fecventă în rândul cuplurilor care-şi doresc copii şi nu-i pot avea în mod natural. Mai mult, un studiu dedicat testării fertilităţii, a scos la iveală faptul că multe femei riscă să intre prematur la menopauză înainte de 30-35 de ani. Stresul, poluarea şi amânarea maternităţii au dus la creşterea solicitărilor din centrele medicale din România care fac fertilizare in vitro.

“Vârsta medie la care începe tranziţia către menopauză este de 37-38 de ani, moment în care fertilitatea scade dramatic. Cu cât ajutorul este cerut mai devreme, la o vârstă mai tânără, cu atât şansele de succes sunt mai mari şi rezultatele se văd mai repede. Foarte multe paciente reuşesc de la prima încercare însă, pentru persoane peste 35-38 de ani sau cu probleme mai severe, poate fi nevoie de 2-3 încercări sau chiar mai mult şi, în consecinţă, costurile se pot ridica semnificativ” spune medicul Laura Dracea, coordonatorul clinicii româneşti de medicină reproductivă unde până acum s-au născut peste 1000 de copii datorită procedurilor de fertilizare in vitro. Performanţa a fost celebrată de 1 iunie în cadrul unui amplu eveniment, la Palatul Ghica Tei dedicat minunilor din eprubetă. Cu peste 20 de ani de experienţă în domeniul medicinei reproductive, medicul Laura Dracea descrie pe larg performanţele româneşti şi spulberă prejudecăţile legate de FIV.

 

Ce înseamnă pentru echipa de medici români să facă fericiţi atâţia oameni?

Dr. Laura Dracea: În domeniul nostru, cunoaştem oameni în momente dificile ale vieţii lor, nu neapărat din cauza suferinţei fizice, cât mai ales a deznădejdii acumulate în mulţi ani, lipsei de speranţă după aşteptări îndelungate sau după eşecuri repetate ale unor tratamente. De multe ori, chiar relaţiile din cadrul familiei sau cu prietenii sunt profund afectate. Transformarea acestor oameni în momentul în care îndrăznesc să spere din nou sau, mai mult, când  vine vestea mult aşteptată, este absolut spectaculoasă.  Atunci ştim că ceea ce facem contează, că avem o menire nobilă şi binecuvantată. Să simţi că ai putut schimba viaţa cuiva, că ai luat parte semnificativ la cele mai importante momente din viaţa sa, nu poate fi exprimat în cuvinte. Îţi hrăneşte sufletul şi compensează toate eforturile, orele peste program şi frecvent lipsa de lângă propria familie.



 

Cum reuşiţi să treceţi peste momentele dificile?

Dr. Laura Dracea: Avem parte şi de momente dificile şi ne străduim să facem tot ce ţine de noi pentru a le evita. Suferim mult alături de pacienţii noştri atunci când un tratament nu se finalizează cu succes; ne consolează faptul ca mulţi dintre ei înţeleg, apreciază ceea ce facem şi revin pentru un nou tratament. Din păcate, avem parte şi de dezamăgiri mari din motive meschine. La noi, dacă un medic apreciază că prelevarea ovocitelor are şansele cele mai mari de succes într-o zi de duminică, clinica va fi deschisă peste 4 ore, iar o echipă formată din ginecolog, embriolog, anestezist, asistent, recepţionist, personal de curăţenie va veni special, pentru un singur cuplu, fără costuri suplimentare.


La consultaţii, petrecem uneori şi 2 ore pentru a explica procedurile sau pentru a remonta pacienţi demoralizaţi; în mod uzual, lucrăm peste program, în weekend sau zile de sărbătoare. Cu toate acestea, există şi persoane revoltate pentru întârzieri de 30 de minute la consultaţii sau care, neînţelegând şansele lor reduse şi explicaţiile noastre, defăimează şi critică tot ce pot. Situaţiile nedrepte ne rănesc mai mult decât orice. Din fericire, nu se întâmplă des; trebuie să acceptăm că există şi persoane care vor vedea mereu doar partea goală a paharului. Deşi avem şi astfel de momente dificile, bucuria succesului şi satisfacţia că putem ajuta atât de multe familii compensează din plin. Momentele în care primim veşti, chiar şi după ani de zile, cum sunt “poze cu copiii în prima lor zi de şcoală”, sunt nepreţuite şi ne aduc aminte de ce iubim această profesie. Poate şi mai mult le suntem recunoscători celor care, deşi nu reuşesc să-şi împlinească visul prea uşor, ne mulţumesc pentru sprijin şi îşi doresc să mai încercăm în continuare, tot împreună.

 

Cuprins
Ce înseamnă în câţiva paşi simpli un FIV în 2017 şi cât “costă” un copil preţios?
Ce progrese a făcut medicina reproductivă faţă de acum 20 de ani când aţi început să lucraţi în domeniu?
Ce prejudecati există în continuare legate de aceste proceduri şi cum aţi reuşit să le spulberaţi?
sus

Ce înseamnă în câţiva paşi simpli un FIV în 2017 şi cât “costă” un copil preţios?

Dr. Laura Dracea: Pentru o procedură FIV în 2017 este nevoie, în primul rând, de o vizită la un specialist în reproducere asistată, într-o clinica acreditată pentru FIV. Medicul evaluează cazul, explică detaliile şi elaborează planul personalizat de tratament.

După această etapă, procedura FIV se desfăşoară pe parcursul unui ciclu menstrual (de la o menstruaţie până la următoarea) şi se poate rezuma în câţiva paşi simpli:
Pasul 1 - Tratament de stimulare ovariană (10 zile, la domiciliu), cu monitorizări pe parcurs
Pasul 2 - Prelevarea celulelor reproductive (spermă, respectiv ovule prin puncţie ovariană)
Pasul 3 - Obţinerea, cultivarea şi selectarea embrionilor viabili (în laboratorul FIV)
Pasul 4 - Transferul embrionilor în uter, după 2-5 zile de la prelevarea celulelor
Pasul 5 - Evaluarea rezultatului - test de sarcină şi confirmare ecografică

Referitor la costuri, acestea sunt destul de mari pentru standardul de viaţă din România, dar nu aş folosi o exprimare de tipul “cât costă un copil preţios?”. Toţi copiii sunt preţiosi, doar că, pentru ca unii dintre ei să vină pe lume, sunt necesare eforturi susţinute din partea părinţilor, echipei medicale şi, uneori, a familiei extinse şi prietenilor. Cu cât ajutorul este cerut mai devreme, la o vârstă mai tânără, cu atât şansele de succes sunt mai mari şi rezultatele se văd mai repede. Foarte multe paciente reuşesc de la prima incercare, ceea ce înseamnă că alocă undeva între 3000 şi 5000 de euro pentru investigaţii, medicaţie şi procedură medicală, eventual şi crioprezervarea embrionilor suplimentari, păstraţi pentru mai târziu, când va fi momentul pentru un frăţior. Pentru persoane peste 35-38 de ani sau cu probleme mai severe, poate fi nevoie de 2-3 încercări sau chiar mai mult şi, în consecinţă, costurile se pot ridica semnificativ.


 

sus

Ce progrese a făcut medicina reproductivă faţă de acum 20 de ani când aţi început să lucraţi în domeniu?

Dr. Laura Dracea: În primul rând, au fost făcute progrese majore legate de siguranţa tratamentelor şi evitarea riscurilor, în special riscul de hiperstimulare ovariană şi riscul de sarcină multiplă. În prezent, studiile extinse au adus numeroase informaţii preţioase, iar protocoalele de lucru pot controla şi evita eficient complicaţii care se întâlneau în urmă cu 20 de ani. Referitor la şansele de succes, deşi a apărut o multitudine de tehnici, teste speciale şi terapii “minune”, foarte puţine au reuşit să-şi dovedească eficienţa. Au existat în ultimii ani doar două momente remarcabile de progres, care au revoluţionat medicina reproductivă. Primul a apărut demult: acesta a fost introducerea în practică a tehnicii ICSI.

Injectarea intracitoplasmica a spermatozoizilor (ICSI), o tehnică de micromanipulare a celulelor reproductive, a făcut posibilă obţinerea de rezultate spectaculoase şi în cazul infertilităţii masculine severe. Un al doilea moment remarcabil a fost în urmă cu puţin peste 10 ani, prin perfecţionarea mediilor de cultură, introducerea sistemului de cultivare a embrionilor până la stadii mai avansate (stadiul de blastocist) şi introducerea noilor tehnici de crioprezervare prin vitrificare. Aceste progrese spectaculoase, pe care le-am introdus şi noi încă de la începuturile lor, au crescut semnificativ succesul fertilizarii in vitro şi tehnicilor de crioprezervare. În ultimii ani, progresul vine din sfera geneticii dar, din păcate, rezultatele sunt doar la nivelul obţinerii unor informaţii suplimentare, cu semnificaţie incomplet clarificată. Manipularea genetica propriu-zisă, posibilă din punct de vedere tehnic şi intens studiată la animale, este încă foarte controversată şi lipsită de studii de risc pe termen lung. Cu toate acestea, se estimează o noua revoluţie în medicina următorilor ani, pe baza celor mai recente progrese din genetică, programarea celulelor stem sau a tehnologiilor de robotizare sau printare 3D.

 

sus

Ce prejudecati există în continuare legate de aceste proceduri şi cum aţi reuşit să le spulberaţi?

Dr. Laura Dracea: Cea mai persistentă prejudecată de care nu reuşim să scăpăm nici noi şi nici colegii din alte ţări este cea legată de posibilităţile tehnice la vârste avansate. O concepţie uzuală este aceea că “Mă ocup de carieră, casă, asigurarea unei stabilităţi financiare şi, atunci când voi dori un copil, dacă nu se va putea natural, voi face fertilizare in vitro”. Acest gen de concepţie pleacă de la premiza că, daca îţi poţi permite tratamentul, restul se va rezolva până la urmă. Din păcate, mediatizarea unor celebrităţi care au născut la vârste de 45-48 de ani continuă să alimenteze aceste idei.

Ceea ce nu se spune şi nu se ştie este că DA, aceste rezultate sunt posibile şi la 45 de ani şi la menopauză, dar utilizând ovule donate, ceea ce este deja o cu totul altă discuţie. Fertilizarea in vitro nu poate compensa vârsta decât prin înlocuirea celulelor reproductive cu unele mai tinere. Din fericire, alte prejudecăţi au început să fie tot mai rar întâlnite. Reproducerea asistată a devenit atât de răspândită încât mulţi au deja în anturaj cunoştinţe care au trecut prin astfel de experienţe. Cele mai eficiente metode pentru combaterea unor prejudecăţi mai vechi se dovedesc a fi poveştile apropiaţilor. Copiii sănătoşi şi inteligenţi, părinţii fericiţi şi deschiderea lor din ce în ce mai mare pentru a-şi împărtăşi experienţele au reuşit să îndepărteze o mare parte dintre prejudecăţile legate de riscurile pe termen scurt sau lung.

Citește și:
Care sunt şansele de reuşită în procedura de fertilizare in vitro?
Premieră medicală: prima sarcină prin fertilizare in vitro obţinută ca urmare a unei proceduri de screening genetic preimplant
Femeile care recurg la fertilizare in vitro pot avea gemeni sau tripleti
Exclusiv Online - 05.06.2017
Taguri: sarcina, fertilizare

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.