Ovocite: dezvoltare, maturizare, fertilizare

Dr. Anca Coricovac, medic primar ginecolog, specialist în reproducere asistată şi embriologie, explică modul în care se formează şi se dezvoltă ovocitele în organism.

Moştenirea genică este un mecanism complex ce stă la baza transmiterii eredităţii. Genele sunt cele care poartă trăsăturile noastre de-a lungul generaţiilor, însă ele servesc ca şi cărţi de instrucţiuni pentru a face molecule funcţionale şi proteine care efectuează reacţiile chimice din corpul nostru. Proteinele furnizează materialele principale de construcţie care formează arhitectura celulei şi componentele structurale folosind instrucţiunile de fabricaţie codificate în ADN.

Ovocite: câte avem

Competenţele ovocitelor sunt câştigate de-a lungul întregului proces de formare, proces care începe încă din viaţa intrauterină. Până la naştere, în viaţa fetală, ovarele noastre produc aproximativ 7 milioane de ovocite primare. Cu timpul, marea majoritate vor degenera, prin fenomene de atrofie şi involuţie astfel încât, la naştere, doar 2 milioane mai sunt prezente, iar la pubertate, doar 40.000.

Ovocite: când sunt mature

La pubertate, odată cu apariţia ciclului ovarian şi modificările hormonale asociate, o parte din ovocite restante îşi definitivează creşterea şi sunt supuse unor procese complexe de restructurare cromozomială care, vor duce în final la dezvoltarea unor ovocite mature, apte pentru fertilizare. Pe parcursul întregii vieţii reproductive, doar câteva sute de ovocite mature vor ajunge să fie expulzate la ovulaţie.

Ovocite: fertilizare

Meioza este un proces esenţial în maturarea celulelor reproductive care asigură, în urma fertilizării, transmiterea unui set de cromozomi de la fiecare părinte, formănd astfel un set complet de cromozomi cu informaţiile genice codificate.

Insuficienţa meiozei sau stoparea procesului de maturare ovocitara poate fi una din cauzele de infertilitate la unele cupluri cu sterilitate inexplicată, decelată ulterior în urma tehnicilor şi procedurilor de reproducere asistată.

Studiile referitoare la cunoaşterea mecanismului celular şi genetic care determină stoparea maturării ovocitelor au arătat ca natura exactă a defectelor care interferează cu competenţa meiotică poate sa fie la unul dintre următoarele trei niveluri:

  • un raspuns inadecvat hormonal la stimulul hipofizar responsabil de determinismul maturării ovocitare;
     
  • disfuncţii în mecanismele de semnalizare la nivelul celulelor foliculilor ovarieni; ovocitele aşteaptă astfel semnalul hormonal de eliberare dintr-un mediu folicular ovarian inhibitor;
     
  • disfuncţii ale factorului intrinsec ovocitar - ovocitele îşi secretează proprii factori pentru a-şi regla micromediul favorabil în vecinătatea celulelor din jur, necesar pentru o corectă dezvoltare si maturare.

Ovocite: anomalii

Este important de reţinut că unele ovocite vor atinge maturitatea târziu în viaţă, stând în perioada de repaus mult timp, chiar şi 40 de ani, sau mai mult uneori, fapt ce creşte riscul aparitiei anomaliilor cromozomiale ca urmare a unor mutaţii, erori topografice ocazionale în secvenţa ADN a unor gene.
 

Citește și:
Mini-FIV, o procedură de fertilizare mai puţin costisitoare şi cu mai puţine efecte secundare decât fertilizarea tradiţională
Dr. Laura Dracea: despre infertilitate, FIV şi performanţele medicinei reproductive din România
10 paşi pe care trebuie să-i parcurgă un cuplu care urmează o procedură FIV
Exclusiv Online - 03.08.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.