De ce îi lasă inima pe români. Infarctul doboară un om la fiecare 30 de minute

La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct, iar unul din zece nu supravieţuieşte, conform datelor Societăţii Române de Cardiologie.

Cei care au norocul de a supravieţui trebuie să înţeleagă că au primit o nouă şansă şi că riscul repetării experienţei este unul ridicat. Modul de viaţă este definitor pentru aceşti pacienţi. Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate în România, dar şi în lume. Urmează cancerul, după vin tare din urmă bolile mentale.

Stresul, alimentaţia şi sedentarismul îi îmbolnăvesc pe români. Şi, totuşi, unde greşim?

„Medicina primară deficitară, controlul inadecvat al factorilor de risc la nivelul populaţiei, ateroscleroza coronariană şi ruptura plăcii de aterom la nivel coronarian, toate astea sunt elemente patologice definitorii în procesul de producere a unui infarct. Capacitatea unui sistem medical de a depista această situaţie, la nivelul unei populaţii cu risc înalt de boală cardiovasculară, este definitorie, dacă se doreşte scăderea incidenţei infarctului.

Din nefericire, România are cele mai puţine centre de infarct (raportat la numărul de locuitori) din Europa şi, deocamdată, nu există nicio politică coerentă de creştere a numărului acestora. În plus, toate initiaţivele private (există patru noi centre private de boli cardiovasculare în România, care ar putea salva pacienţi cu infarct) sunt, deocamdată, blocate, demonstrându-se astfel că nu ştim să ne gestionăm, la nivel central, puţinele resurse pe care le avem în sănătate’’, precizează Prof Dr. Victor Costache pentru CSID.

Simptomele unui infarct

Pacienţii care suferă un infarct au şanse mari de supravieţuire dacă ajung la un centru specializat în 4-6 ore de la debut. Cum putem recunoaşte un infarct:

  • Durere în piept apărută brusc
  • Respiraţie dificilă
  • Transpiraţii reci
  • Senzaţia de teamă
  • Bătăi neregulate ale inimii
  • Manifestări digestive, cum ar fi greaţa şi vărsaturile.

Este important să recunoaştem semnele unui infarct, atât pentru sănătatea noastră, cât şi a celor din jurul nostru. Viteza de reacţie este crucială în a creşte şansele de supravieţuire a pacientului. Modul de viaţă este răspunzător de 70% dintre bolile care îi omoară pe români, restul îl reprezintă gena şi accidentele. Istoricul joacă şi el un rol important.
Epigenetica transgeneraţională ne arată că moştenim predispoziţiile de la acelaşi sex, dacă sărim o generaţie. Adică, o femeie moşteneşte preponderent predispoziţiile de la bunica maternă, iar bărbatul de la bunicul patern.
Mai apoi, modul de viaţă trebuie adaptat structurii genetice moştenite, care reprezintă piatra de temelie. Aceasta se poate face numai apelând la un specialist, uneori chiar prin teste genetice”, spune medicul Florin Ioan Bălănică, specialist în Medicină Personalizată şi Nutriţie, pentru CSID. 

De asemenea, supărarea cântăreşte greu în acest proces. În anumite condiţii, chiar şi la pacienţii fără boală cardiacă în antecedente, inima poate fi solicitată excesiv de către aceşti doi factori: stresul şi canicula. 

Stresul este un factor important

„Stresul poate produce acele bătăi rapide ale inimii (tahiaritmii), care pot fi intens simptomatice, iar alteori poate determina creşteri tensionale, ce pot decompensa un pacient cardiac cronic, sau pot provoca stări de oboseală şi lipsă de aer la un pacient aparent normal.

Asociat, canicula poate determina variaţii tensionale care suprasolicită cordul, tahicardie, aritmii, sau chiar reacţii exagerate de vasoconstricţie coronariană coronariană (vasospasm), cu dureri toracice intense. Alteori, canicula determină scăderea tensiunii arteriale datorită deshidratării, situaţie în care cordul nu poate compensa necesităţile circulaţiei cerebrale, iar pacienţii încep să simtă ameţeli, tulburări de echilibru, simptome digestive, dureri în membre’’, subliniază Prof Dr. Victor S. Costache.

„Ceea ce le arată chipul, asta şi trăiesc”

„Românii nu au învăţat să se adapteze, pentru că temperamentul lor îi face să fie mai degrabă frustraţi, supăraţi şi nervoşi, decât zâmbitori. Uitaţi-vă pe străzile din România la feţele oamenilor. Ceea ce le arată chipul, asta şi trăiesc”, adaugă psihoterapeutul Constantin Cornea pentru CSID.

Cu toţii am spus măcar o dată: „Sunt stresat’’, dar nu întotdeauna am realizat  are sunt urmările stresului şi de ce a apărut.

„Stresul este o formă de adaptare la mediu, de protecţie şi supravieţuire. Acesta are şi o parte bună, numită „eustres', adică cel care ne duce către performanţă. De exemplu, atunci când ne aflăm în faţa unui examen important, stresul ne poate ajuta să fim eficienţi în procesul de învăţare şi să trecem mai departe. Sunt şi persoane copleşite de stres. Aici intervine „stresul rău', care ne poate duce către starea de boală fizică şi emoţională. Diferenţa între stresul bun şi cel rău o face intensitatea şi durata stimului stresor şi reacţia individuală la stres’’, afirmă Dr. Florin Ioan Bălănică. 

Psihoterapeutul Constantin Cornea crede că inima resimte tot ceea ce omul pătimeşte: „Atunci când sufletul suferă, inima, direct sau indirect, are de suferit. Pentru că un om nefericit tinde să exagereze, iar aceasta se poate manifesta, din perspectivă alimentară, prin exes, sau din contră, prin refuzul de a se alimenta. De asemenea, omul nefericit tinde să nu se odihnească, să nu se relaxeze, să consume exagerat de mult alcool, ţigări.
O persoană nemulţumită, tristă sau abătută, este o persoană în dezechilibru, iar asta se traduce intern prin dereglări hormonale, perturbări ale sistemului circulator, digestiv, nervos etc.
Astfel, ceea ce pleacă de la suflet se transpune în corp, iar acesta se va vindeca mai repede sau mai târziu, în funcţie de stările sufleteşti’’.

Există şi o explicaţie hormonală a reacţiei individuale la stres, care se numeşte cortizol. Acest hormon, secretat de suprarenală, o glandă care se găseşte deasupra rinichiului, poate determina reacţii nepotrivite. În faţa stresului, cortizolul determină trei tipuri de reacţii:

  • Fight  (luptă) semnifică o reacţie nepotrivită la stres, prin care persoana respectivă acţionează excesiv.
  • Run ( fugi ) este răspunsul care ne face să evităm factorul stresor.
  • Freeze ( îngheaţă ) vorbim de acele persoane care se blochează în faţa unor situaţii stresante.

Toate aceste trei reacţii sunt nepotrivite, pentru că o persoană aflată în echilibru reacţionează altfel în faţa unui factor stresant’’, precizează medicul nutriţionist.

Regimul de viaţă, esenţial în prevenirea infarctului

Alimentaţia şi activitatea fizică constantă stau la baza prevenţiei bolilor cardiovasculare. Deşi cei mai mulţi specialişti ne sfătuiesc ce să nu facem atunci când vrem să prevenim bolile cardiovasculare, medicul Florin Ioan Bălănică ne spune ce să consumăm şi cum să ne mişcăm dacă nu vrem să ne luptăm cu boala.

1. Ne găsim timp pentru cinci mese pe zi, trei mese principale şi două gustari.

2. Cina trebuie luată înainte de ora 20.00.

3. Mişcare recreaţională la 10 minute după mesele principale, timp de 15-20 minute.

4. Activitate fizică de intensitate medie, timp de 1-1,5 h de 3-4 ori pe săptămână; exemplu: mers pe jos alert, bicicletă, urcatul scărilor, înotul, aquagym.

5. Începeţi ziua cu un pahar de apă cu lămâie, ajută la alcalinizarea organismului şi ne dă o stare de bine

6. La micul dejun alegeţi proteinele uşare, cum ar fi iaurtul, brânza slabă, albuşul de ou şi carnea albă, combinate cu legume de culoare verde şi 1-2 felii de paine integrală uşor prăjită. Putem să consumaţi şi iaurt cu o linguriţă sau două de cereale integrale.

7. La gustări consumaţi fructe cu o mică cantitate de zaharuri şi multe fibre, cum ar fi fructele de pădure, mărul verde, kiwi şi ananas sau lapte fermentat degresat, cum ar fi iaurtul, kefirul, sana. Totodată, în prima parte a zilei, putem aborda şi sâmburii, cum ar fi nuci, migdale şi caju, dar în cantitate mică, 8-10 bucati. Conţin grăsimi de bună calitate.

8. Prânzul poate să conste într-o supă de legume sau o salată fără ulei, cu sau fără carne, preferabil din legume proteice: fasole verde, linte, năut, brocoli sau ciuperci. Recomand un singur fel de mâncare.

9.  Seara, cina trebuie să fie una uşoară şi saţioasă, care să ne ajute să dormin odihnitor. Somnul este important în starea de echilibru metabolic. Recomand peşte alb sau omletă din albuşuri, cu legume de culoare verde. Este bine să ne culcăm cu o mică senzaţie de foame şi să nu depăşim ora 20!

Care sunt produsele care daunează organismului şi, treptat, ne pot îmbolnăvi?

Produsele procesate, conservele, mezelurile, produsele prelucrate excesiv prin foc, cele care conţin zahăr şi grăsime în exces. Dacă vom consuma în mod constant, în timp ne vom îmbolnăvi
Vara evităm: grăsimile, zahărul, condimentele, mâncatul abundant, cafeaua şi ceaiul în exces, băuturile reci.

Preferăm: apa, fructele care conţin puţin zahăr, cum ar fi fructele de pădure, legumele de culoare verde, supele la temperatura camerei, iaurturile degresate

Iarna consumăm alimente puţin mai grase; aproximativ 30% din calorii le utilizam pentru termoreglare, preferăm carnea albă şi legumele de culoare verde, putem consuma murături de culoare verde în saramură, consumăm băuturi calde, supe, ceai etc.

„Gândirea pozitivă declarativă nu ajută la absolut nimic, la fel nici dezvoltarea personală care nu porneşte de la autocunoaştere şi de la 'repararea' golurilor trecutului. Ambele pot fi instrumente în a face pace cu stresul, dar experimentate corect, sub îndrumarea unui specialist.
 

Sugerez pacienţilor mei să privească stresul ca făcând parte din viaţa lor, nu ca pe o scuză pentru faptul că nu trăiesc ceea ce îşi doresc. În viaţă, putem avea două direcţii: găsim scuze sau căutăm soluţii. Accesul la o informaţie corectă şi alegerile personale pot însemna boală sau sănătate fizică şi emoţională’’, spune Dr Florin Ioan Bălănică.

Citește și:
Risc major de infarct în cazul persoanelor care iau pastile împotriva durerilor
Fereşte-te de stres! Rişti să faci infarct sau atac cerebral!
Cazurile de infarct miocardic se vor tripla în următorii ani
Exclusiv Online - 17.08.2017

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.