Bacterii care nu mai reacţionează la acţiunea antibioticelor

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a realizat o listă cu 12 bacterii extrem de periculoase pentru care sunt necesare antibiotice.
  • Publicat:
Bacterii care nu mai reacţionează la acţiunea antibioticelor

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a realizat o listă cu 12 bacterii extrem de periculoase pentru care sunt necesare antibiotice.

Bacteriile sunt grupate în trei categorii: prioritate critică, prioritate majoră şi medie, relatează businessinsider.com.

„Rezistenţa la antibiotice este în creştere, iar medicii rămân fără alternative pentru tratarea unor boli grave. Dacă ne bazăm doar pe furnizorii de pe piaţă, noile antibiotice nu vor fi create la timp”, spune dr. Marie-Paule Kieny, director general adjunct al OMS.

Bacteriile cele mai periculoase sunt: Acinetobacter baumannii bacteria, care este rezistent la antibioticele numite carbapenem. Bacteria poate provoca infecţii pacienţilor spitalizaţi, inclusiv pneumonie sau infecţii ale sângelui. Pseudomonas aeruginosa poate provoca iritaţii cutanate şi infecţii ale urechii interne. Eterobacteriaceae este rezistent atât la antibioticele din clasa cefalosporinelor cât şi a carbepenemelor. Acest tip de bacterii trăieşte în intestinele umane, scrie Descoperă.ro.

Bacteriile încadrate în categoria de prioritate majoră sunt Enterococcus faecium, Staphylococcus aureus, Helicobacter pylori, Campylobacter spp., Salmonellae şi Neisseria gonorrhoeae, iar în categoria cu prioritate medie se înscriu Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Shigella spp.

În listă nu a fost inclusă şi bacteria care provoacă tuberculoză, deoarece cercetările pentru realizarea unor noi antibiotice a fost clasată, anterior, ca prioritate.

Kieny susţine că cele 12 bacterii au fost alese în funcţie de rezistenţa pe care au dezvoltat-o pentru antibiotice.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a realizat încă un raport privind numărul de decese provocate de rezistenţa la antibiotice. 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”