Dieta low carb, dar bogată în grăsimi, poate afecta persoanele bolnave de inimă

O dietă cu puţini carbohidraţi, dar bogată în grăsimi, ar putea ajuta anumite persoane să piardă în greutate, dar ar putea fi fatală pentru cei cu istoric familial de boală cardiacă, potrivit studiilor prezentate recent la o întâlnire a Colegiului American de Cardiologie din Chicago.

Cercetătorii de la Universitatea Alabama din Birmingham au descoperit că şobolanii obezi hrăniţi cu o dietă bogată în grăsimi, cu conţinut scăzut de carbohidraţi - comparabilă cu ceea ce consumă majoritatea oamenilor - au avut atacuri cardiace mai dăunătoare şi mai grave decât şobolanii obezi, hrăniţi cu o dietă cu conţinut scăzut de grăsimi. Mai rău, concluziile sugerează că acest tip de dietă afectează de asemenea recuperarea care are loc imediat după un atac de cord.

Carbohidraţi versus grăsimi

Carbohidraţii din alimente ( din legume, nuci şi boabe) sunt principala sursă de calorii pentru majoritatea oamenilor din zilele noastre. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine o dietă în care 55% până la 75% din caloriile zilnice provin din carbohidraţi, 15% până la 30% din grăsimi şi 10% până la 15% din proteine.

Zona cu conţinut redus de carbohidraţi susţine un raport 40:30:30 de carbohidraţi, respectiv grăsimi şi proteine; dieta Atkins poate fi la fel de scăzută ca 20 de procente de carbohidraţi, mai puţin îngrijorătoare însă în ceea ce priveşte raportul proteină-grăsime. Există un sprijin ştiinţific considerabil pentru aceste diete cu conţinut scăzut de carbohidraţi ca programe de pierdere în greutate. Cu toate acestea, impactul pe termen lung al aportului ridicat de proteine şi al grăsimilor asupra inimii şi a altor organe nu este bine cunoscut.

Cercetătorii au descoperit că pentru şobolanii obezi aflaţi pe o dietă bogată în grăsimi, în momentul unui nou atac de cord, consecinţele au fost mai grave, cauzând totodată mai multe daune musculare cardiace şi lăsând mai puţine şanse de recuperare în comparaţie cu şobolanii la fel de obezi aflaţi într-o dietă săracă în grăsimi.

Unul dintre motive ar putea fi rolul grăsimilor în inducerea stresului oxidativ şi crearea radicalilor liberi, care sunt atomi şi molecule foarte reactive ce dăunează ADN-ului şi pereţilor celulari, în final ucigând celulele musculare ale inimii.

Un alt motiv, afirmă cercetătorii, ar putea fi faptul că pentru şobolanii cu dietă bogată în grăsimi, inimile lor ar fi fost „înfometate de energie”. Carbohidraţii sunt cel mai eficient combustibil atunci când inima încearcă să se recupereze după un eveniment dăunător, spun specialiştii. În dieta bogată în grăsimi, combustibilul primar îl reprezintă cetonele din metabolismul grăsimilor, care sunt esenţiale pentru o inimă sănătoasă, nu una deteriorată. Lipsa de glucoză care ar fi fost furnizată de carbohidraţi lasă inima mai puţin capabilă să se vindece singură.

Ambele tabere îşi susţin cu fermitate părerile, punând acum accentul asupra consumului de „carbohidraţi buni”, care sunt carbohidraţii complecşi găsiţi în boabe şi cereale integrale, spre deosebire de carbohidraţii simpli găsiţi în zahăr, pâine albă şi cartofi.

 

Citește și:
Dieta ketogenică: 6 efecte secundare
Dieta ketogenică: soluţie pentru slăbire, dar şi pentru prevenirea unor afecţiuni
Dieta ketogenică, soluţia nutriţională în cazul epilepsiei!
Exclusiv Online - 09.04.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.