Bolile care se pot ascunde în spatele aftelor

Aftele bucale sunt ulcere recurente mici, bine circumscrise, cu baza galbuie sau gri şi cu periferia roşie . Ele apar la 25 % din populaţie cel puţin o dată pe parcursul vieţii, la intervale neregulate. În general, stomatita aftoasă poate fi detectată mai ales la femei, la categoria de vârstă 10-40 ani.  

Ulcerele aftoase pot fi extrem de supăratoare, pentru că genereză durere în timpul meselor sau chiar la vorbit. Uneori, poate apărea o senzaţie de arsură locală cu câteva ore sau zile înainte de apariţia leziunilor.

În opinia mediculului gastroenterolog Elena Ciupercă, apariţia aftelor poate fi determinată de o serie de factori:

  • Anomaliile imunologice: boala celiacă (intoleranţa la gluten) sau alterarea barierei orale de către lauril sulfatul de sodiu prezent în produsele dentare.
  • Traumatismele cronice produse de anumite lucrări dentare care nu se potrivesc;
  • Disbioza mucozala orală;
  • Deficitul de fier, acidul folic şi vitamina B12.20 % dintre pacienţii cu stomatită aftoasă au astfel de deficite. De asemenea, o altă cauză poate fi lipsa vitaminelor B1, B2, B6;
  • Predispoziţia genetică. 40% dintre pacienţi au istoric familial;
  • Stresul, anxietatea;
  • Xerostomia- gura uscată;
  • Alergiile alimentare , în special la ciocolată, cafea, citrice, nuci, brânzeturi;
  • Medicamentele (antiinflamatorii nesteroidiene, cum este ibuprofenul, nicorandil, sertralina, terapia de substituţie orală cu nicotină, medicamente antiosteoporoza, cum este alendronatul , când este dizolvat în gură);
  • Drogurile: cocaina;
  • Infecţia cu Helicobacter Pylori. Eradicarea Helicobacter  Pylori din stomac pare a fi asociată cu o reducere a recurenţei aftelor bucale, precum si cu scăderea numărului de ulcere şi a perioadei simptomatice;
  • Imunodeficienţele: infecţia HIV, neutropenia ( ulcerele aftoase care apar la interval de 3 săptămâni şi indică neutropenie ciclică);
  •  Infecţiile virale- herpesvirus, citomegalovirus, Coxsackie, varicela;
  • Sifilisul;
  • Infecţiile fungice la pacienţi imunocompromişi;
  • Bolile autoimune- boli inflamatorii intestinale (boala Crohn), sindromul Behçet (care asociază ulcere orale mari , care se vindecă greu şi reapar frecvent cu ulcere genitale, oculare şi cutanate), sindromul Reiter ( conjunctivita, artrita HLA B27 pozitivă, uveita), lupusul eritematos;
  • Malignităţile;
  • Renunţarea la fumat;
  • Aftele se pot asocia şi cu ciclul menstrual, la unele femei ulcerele aftoase tind să apară înainte de perioada menstruaţiei;

“Aftele apar de obicei pe suprafeţe mucosale orale nekeratinizate, pe faţa laterala a limbii, planseul bucal, mucoasa labială şi bucală , palatul moale şi faringele.  Timpul de vindecare şi implicit  rezolutia simptomelor depind de dimensiunile aftelor. Astfel, aftele minore, sub 5 mm în diametru, se vindecă în 1-3 săptămani, în timp ce aftele majore, peste 6mm, pot persista luni şi pot lăsa cicatrici. 

Un alt tip de ulcere orale care apar pe suprafeţe mucosale orale keratinizate: gingia, palatal dur, faţa dorsală a limbii. Acestea sunt de regulă mici, 1-3 mm in diametru, apar în grupuri de zeci –sute de ulcere si se rezolăa rapid”, precizează specialistul de la clinica Digestmed.

Dacă ulcerele reapar frecvent sau sunt persistente este necesară o evaluare medicală care să permită identificarea cauzei. Aceasta trebuie să cuprindă:

  • Hemograma
  • VSH
  • Fierul seric şi feritina
  • Nivelul acidului folic şi al vitaminei B12 în ser
  • Frotiu Tzank
  • Cultura virală
  • Biopsia pentru ulcerele solitare care nu se vindecă, asta pentru a exclude o cauză malignă.
  • Biopsia leziunilor cutanate coexistente pentru a exclude infecţia cu virus herpes simplex.
  • Colonoscopie- când se suspectează o boală inflamatorie intestinală.
  • Teste de screening pentru boala celiacă, antitransglutaminaza tisulară Ig A şi Ig G,  eventual endoscopie digestivă superioară cu biopsie de duoden II.

Regulile pe care trebuie să le respectăm când avem afte

În primul rând este indicat să folosim periute de dinţi moi şi să evităm alimentele sărate, crocante sau condimentate, precum şi lichidele acidulate, asta pentru a minimiza iritarea leziunilor orale. De asemenea, e indicat să folosim un pai pentru aportul de lichide.

De asemenea, lucrările dentare care produc traumatisme cronice trebuie revizuite. Utilizarea apei de gură care conţine clorhexidină poate ajuta.

Dacă se suspectează o anumită medicaţie ca şi cauză a aftelor, aceasta trebuie înlocuită. Guma cu nicotina se poate înlocui cu plasturii cu nicotină.

Dacă sunt decelate, deficitele vitaminice trebuie corectate. Se recomandă administrarea de preparate multivitaminice cu fier.

La pacienţii cu boală celiacă  se impune trecerea la o dietă fără gluten; o dietă de eliminare poate fi utilă la pacienţii cu alergii alimentare. De asemenea, se recomandă utilizarea de produse dentare fără lauril sulfat de sodiu.

“Există o gamă larga de produse medicamentoase care pot fi folosite pentru diminuarea durerii şi promovarea unei vindecări mai rapide: corticosteroizii topici; analgezicele şi anestezicele topice, de exemplu lidocaina, subsalicilatul de bismut topic; sucralfatul topic pentru protecţia leziunilor şi accelerarea vindecării; vitamina B12 orală pentru reducerea recurenţelor;  antibiotice ( tetraciclina sau doxiciclina); colchicina.

În cazurile severe se pot folosi imunomodulatori sistemici, azatioprina şi talidomida, şi cure scurte de corticosteroizi sistemici”, mai spune medicul Elena Ciupercă.

 

Citește și:
Tratament penru afte, crapaturi si unghii deteriorate
Afte cauzate de infecţia cu Candida la bărbaţi: cum se manifestă, cum pot fi prevenite
Exclusiv Online - 30.01.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.