Colesterol bun vs colesterol rău şi despre grasimi saturate

Colesterolul este un subiect la modă, dacă ar fi numai să menţionăm reclamele TV care ne spun că un anumit aliment nu conţine colesterol.

Pentru a ne familiariza cu acest subiect, trebuie să începem prin a cunoaşte ce este colesterolul, apoi care este rolul lui în corpul nostru şi în ce fel ar putea să ne afecteze sănătatea. Dr. Mihaela Popescu, Synevo România ne învaţă cum să ne păstrăm colesterolul în limitele normale.

Ce este colesterolul

Din punct de vedere biochimic, colesterolul face parte din clasa lipidelor, alături de trigliceride, acizi graşi etc., fiind produs aproape exclusiv în organismele animale, inclusiv organismul uman, şi este un component esenţial al tuturor membranelor celulare, având rol în modularea permeabilităţii acestora pentru diferiţi compuşi.

Pe de altă parte, din colesterol se sintetizează o serie de alte substanţe importante în organism, respectiv acizii biliari care sunt implicaţi în digestia grăsimilor pe care le ingerăm, hormonii sexuali şi vitamina D.

Ficatul deţine rolul central în reglarea colesterolului în organism, la acest nivel ajungând colesterolul ingerat din alimente, colesterolul sintetizat în diferite ţesuturi, în special în intestin şi ficat, şi de aici este eliminat ca atare sau sub formă de săruri biliare, prin bila, în lumenul intestinal.

La nivelul intestinului are loc absorbţia unui anumit procent din colesterolul din alimente şi din cel produs de ficat sub formă de colesterol biliar, iar restul este eliminat prin materiile fecale.

Colesterol bun vs. colesterol rău

Auzim mereu aceste două formule. Iată diferenţele. Deoarece colesterolul este complet insolubil în apă, în sânge circulă sub formă de lipoproteine, împreună cu trigliceridele, unele dintre aceste lipoproteine prezentând risc aterogen, motiv pentru care sunt denumite şi “colesterolul rău” (LDL-colesterol).

Pe de altă parte, “colesterolul bun” (HDL-colesterol) conferă protecţie faţă de bolile cardio-vasculare prin favorizarea transportului colesterolului de la ţesuturi spre ficat şi excreţia sa în bilă.

Există mecanisme complexe care reglează metabolismul colesterolului, iar când balanţa între “intrarea” şi “ieşirea” colesterolului este alterată, acesta se depune progresiv pe peretele vaselor de sânge, ducând la îngustarea acestora (ateroscleroză), cu afectarea inimii, creierului şi circulaţiei periferice.

Ateroscleroza poate debuta din copilărie, iar în afară colesterolului există şi alţi factori de risc, respectiv vârsta, istoricul familial, nivelul crescut al trigliceridelor, tensiunea arterială crescută, fumatul, obezitatea, diabetul zaharat.

Interpretarea analizelor de laborator

Profilul lipidic, incluzând colesterolul total, LDL-colesterol (“colesterolul rău”), HDL-colesterol (“colesterolul bun”) şi trigliceridele, poate fi determinat printr-o simplă analiză de sânge. Profilul lipidic trebuie efectuat periodic de fiecare persoană adultă, fiind important de reţinut faptul că recoltarea sângelui trebuie făcută dimineaţa, după un interval de 9-12 ore în care nu s-au consumat alimente, lichide sau medicamente.

Pe buletinul de analize vor fi precizate valorile normale pentru fiecare test în parte, împreună cu o interpretare pentru valorile anormale în conformitate cu ghidurile internaţionale pentru prevenţia bolilor cardio-vasculare. Astfel un nivel al colesterolului total mai mic de 200 mg/dL conferă un risc scăzut de boli coronariene, iar un nivel mai mare de 240 mg/dL dublează acest risc.

O valoare a HDL-colesterol mai mică de 40 mg/dL la bărbaţi sau 50 mg/dL la femei creşte de asemenea riscul de boli de inimă. În funcţie de rezultatele obţinute, medicul va aprecia riscul pentru boli de inimă ţinând cont şi de ceilalţi factori de risc. Persoanele cu valori anormale ale colesterolului sau cu alţi factori de risc trebuie să-şi măsoare mai des nivelul lipidelor din sânge.

Atenţie, atunci când nivelul LDL-colesterol este crescut, trebuie luate anumite măsuri pentru reducerea riscului de boli de inimă, iar primul pas este reducerea conţinutului în colesterol, grăsimi saturate şi acizi graşi “in trans” din dietă şi înlocuirea acestora cu grăsimi nesaturate.

Cum influenţează alimentaţia nivelul de colesterol

Grăsimile saturate şi colesterolul se găsesc în produsele animale, cum ar fi carnea de vită, porc, miel, grăsimea de pasăre, laptele şi produsele lactate produse din lapte integral, untul, smântâna. Dintre produsele vegetale care conţin grăsimi saturate fac parte uleiul de cocos, uleiul de palmier, untul de cacao.

Sursele cele mai importante de grăsimi hidrogenate şi acizi graşi “in trans” sunt margarinele şi uleiurile prelucrate industrial. Toate acestea trebuie să reprezinte mai puţin de 7-8% din caloriile zilnice.

În schimb consumul de grăsimi mono şi polinesaturate poate reduce nivelul colesterolului din sânge, iar acestea provin din peşte, în special somon, păstrăv, hering, seminţe, nuci şi uleiuri vegetale: soia, porumb, floarea-soarelui, măsline.

Un nivel scăzut de HDL-colesterol creşte de asemenea riscul de boli cardiace, iar renunţarea la fumat, scăderea în greutate la persoanele supraponderale şi exerciţiul fizic cel puţin o jumătate de oră pe zi pot ajuta la creşterea nivelului de HDL-colesterol.

Fitosterolii şi fitostanolii sunt structuri vegetale similare colesterolului care acţionează în intestin prin scăderea absorbţiei colesterolului. Aceştia se găsesc în cantităţi reduse în alimentele naturale, dar cu toate acestea au un rol benefic, există însă suplimente care conţin aceste substanţe şi care sunt utilizate pentru scăderea nivelului colesterolului şi riscului de boli cardio-vasculare.

La unele persoane există o predispoziţie genetică pentru nivele crescute ale colesterolului în sânge, iar la acestea, schimbarea stilului de viaţă poate să nu fie de ajuns pentru a reduce riscul de boli de inimă, fiind necesar ca medicul să prescrie anumite medicamente care scad colesterolul.

Dar chiar şi atunci când valorile colesterolului sunt normale, adoptarea unui stil de viaţă sănătos ajută la menţinerea acestor parametri şi prin urmare un risc mai mic de boli cardio-vasculare.

Autor: Dr. Mihaela Popescu, Laboratoarele medicale Synevo România

Citește și:
Oul - o veşnică controversă
Exclusiv Online - 21.12.2012

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.