Cum previi afecţiunile cardiace? Fii atent la factorii de risc!

Când te gândeşti la problemele de sănătate pe care le ai sau pe care le poţi avea este indicat să iei în considerare, cu luciditate şi înainte de toate, factorii de risc- prevenirea este mult mai eficientă decât tratarea.

Şi pentru că, într-un sfârşit, "toate drumurile duc la inimă", aminteşte-ţi cu regularitate de factorii de risc din aria afecţiunilor cardiace care se împart în două mari categorii: modificabili şi nemodificabili.

Cei pe care - din păcate - nu îi poţi influenţa, pentru că nu stă în puterea ta să o faci, sunt cei care apar natural şi involuntar: vârsta, sexul şi predispoziţia genetică.

Cea de-a doua categorie de factori de risc (modificabili) sunt definiţi de modul de viaţă care, la rândul lui, este definit de cine eşti- ce mănânci, ce bei, ce oferi fizicului tău şi cum îţi echilibrezi psihicul.

Dr. cardiolog intervenţionist Adnan, de la "Spitalul Universitar de Urgenţă", ne-a exemplificat, pe scurt, cei mai importanţi factori de risc care pot suferi transformări, pentru prevenţia primară (prevenirea bolilor de inimă înainte ca acestea să apară pentru prima dată) şi prevenţia secundară (a preveni să nu se mai întâmple din nou):

Fumatul

Fumul de tutun conţine nicotină (alcaloid recunoscut ca fiind toxic pentru aparatul cardiovascular) şi alte numeroase substanţe dăunătoare organismului (cele mai periculoase sunt gudroanele cancerigene şi oxidul de carbon).
Cu efect perturbator privind oxigenarea ţesuturilor, nicotina şi oxidul de carbon cresc riscul bolilor coronariene (angor, infarct miocardic), aterosclerozei aortei (anevrism) şi arteritei membrelor inferioare. Iar atunci când scleroza vasculară generată de tabagism afectează creierul, intervine predispoziţia unor accidente vasculare cerebrale.

Singura soluţie corectă şi cu efecte vizile este cea a renunţării, ne sfătuieşte dr. Adnan: "o renunţare completă, nu reducerea numărului de ţigări, nu o renunţare pe o perioadă limitată de timp; dacă ai renunţat cinci ani şi ai fumat o tigară în tot acest timp este ca şi cum ai fost fumător".

Sedentarismul

Susţinând că sedentarismul este foarte dăunător, Societatea Europeană de Cardiologie, a declarat că noţiunea de sedentar înseamnă mai mult decât ce cred oamenii în general- "dacă nu desfăşori activitate în aer liber cel puţin 30 minute pe zi (chiar şi la 70 de ani) te poţi numi sedentar".

Nutriţia

Nutriţia corectă este o sursă de viaţă, un sprijin imens pentru inima ta, dictonul "eşti ceea ce mănânci" ilustrând un adevăr medical.

O alimentaţie corectă trebuie să conţină neapărat multe fibre (ex. fulgi de ovăz, mere cu coajă sau pere) şi orez brun considerat de dr. Adnan o minune culinară: "conţine carbohidraţi complecşi şi menţine glicemia constantă, prevenind fluctuaţiile insulinei care duc la hipoglicemie sau hiperglicemie".

Mai mult, dr. cardiolog Adnan, de la "Spitalul Universitar de Urgenţă", ne-a atenţionat să ne ferim de zaharurile rafinate- zahărul alb (invenţia omului modern) mai este denumit de către nutriţionişi şi "dulce otravă".

"Staţi departe de orice este alb, zahar, faina, etc", accentuează dr. Adnan: asimilarea zaharurilor modificate (în procesul de rafinare se pierd enzime, minerale şi vitamine naturale organice) este un proces insuficient în urma căruia se formează acid piuveric şi alte substanţe anormale care se acumulează la nivelul creierului şi al sistemului nervos.

"Cu cât este mai natural cu atât este mai bun", "cu cât procesul de asimilare este mai lung, mâncarea este cu atât mai sănătoasă" şi "cu cât mâncarea este mai colorată cu atât ea este mai sănătoasă", afirmă, concluzionând, dr. Adnan.

În timp ce renunţăm la zahărul rafinat, este recomandat să renunţăm şi la sare- "de câte ori adăugaţi sare în mâncare amintiţi-vă ca reprezintă doar circa 25% din sarea existentă deja în produsele alimentare".

Uleiurile naturale (Omega 3, Omega 6), uleiul de măsline, de rapiţă, cel din peştele oceanic (recomandat cu precădere macroul care se încadrează la aceeaşi categorie "minune" ca şi orezul brun) sunt, de asemenea, necesităţi vitale.

Ca în sistemul păpuşilor "matrioska", de la nutriţie se sustrag şi ceilalţi factori de risc pe care îi putem preveni: obezitate (măsoară-ţi indicele de masă corporală şi scapă de kilogramele în plus), hipertensiunea arterială (creşterea presiunii maxime peste 140 şi minime peste 90 mmHg- pentru a nu confunda hipertensiunea cu stări temporare, din motive cum sunt stresul şi diverşi hormoni, diagnosticul "hipertensiune arterială permanentă" trebuie confirmat numai dacă, după trei- patru reexaminări succesive, se găsesc aceleaşi valori crescute în repaus) şi diabetul.

Exclusiv Online - 01.03.2012 Sursă foto: Shutterstock

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.