Cum să ai o inimă sănătoasă: sfaturile unui cardiolog cunoscut INTERVIU

Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin măsuri care se adresează factorilor de risc comportamentali: fumatul, dieta nesănătoasă, sedentarismul, obezitatea, alcoolul în doze dăunătoare sănătăţii.

Şi, cu toate acestea, bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Am stat de vorbă cu Dr. Eduard Ovricenco, medic primar medicină internă, medic primar cardiologie, dr. în ştiinţe medicale, care a răspuns la o serie de întrebări despre afecţiunile din zona cardiologică, cum pot fi recunoscute, tratate şi, mai ales, prevenite.

De ce au ajuns bolile de inimă să aibă o incidenţă atât de mare la nivel mondial şi de ce România e mereu pe locuri fruntaşe când vine vorba despre numărul de decese  provocate de acestea?

Dr. Eduard Ovricenco: Pe plan mondial, 70% din totalul deceselor sunt cauzate de afecţiuni netransmisibile, ceea ce înseamnă un număr estimat de 40 de milioane anual. Patru sunt cauzele cele mai importante ale mortalităţii prin boli netransmisibile: afecţiunile cardiovasculare, cancerele, bolile pulmonare obstructive şi diabetul zaharat.
O treime din aceste decese sunt de cauză cardiovasculară, boala cardiacă ischemică şi accidentele cerebro-vasculare disputându-şi o nedorită întâietate. Aceste afecţiuni au o prevalenţă crescută disproporţionat în ţările cu nivel de trai scăzut şi mediu, în aceste ţări înregistrându-se trei sferturi din decesele de cauză cardiovasculară, jumătate survenind înaintea vârstei de 70 de ani.

Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin măsuri care se adresează factorilor de risc comportamentali: fumatul, dieta nesănătoasă, sedentarismul, obezitatea, alcoolul în doze dăunătoare sănătăţii. Un nivel de trai scăzut, apartenenţa la un mediu social defavorizat, alături de carenţele educaţionale reduc dramatic aderenţa la aceste măsuri profilactice. Trebuie menţionată şi îmbătrânirea populaţiei, vârsta reprezentând un factor de risc neinfluenţabil pentru bolile cardiovasculare.

Ce afecţiuni din zona cardiologică sunt cele mai invalidante pentru pacient?

Dr. Eduard Ovricenco: Dincolo de mortalitatea ridicată, afecţiunile cardiovasculare sunt generatoare de dizabilităţi, afectând sever calitatea vieţii supravieţuitorilor, inserţia lor socială şi profesională. Amputaţiile datorate bolilor arteriale periferice, handicapul motor şi comunicaţional determinat de accidentele cerebrovasculare, dificultăţile în îndeplinirea activităţilor curente (igienă personală, îmbrăcat, alimentaţie, deplasările zilnice) la pacienţii cu insuficienţă cardiacă de clasă înaltă sunt doar câteva exemple.

Există programe de screening la nivel naţional pentru afecţiuni cardiologice?

Dr. Eduard Ovricenco: Pentru anii 2017-2018, Ministerul Sănătăţii împreună cu Casa Naţională de Asigurări pentru Sănătate vor derula şi finanţa mai multe programe cu viză profilactică - Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate şi Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă - fiind două din programele care se adresează subiectului nostru. Nu trebuie uitat Programul naţional de diabet zaharat, care deşi este un program curativ se adresează unuia din factori de risc majori pentru bolile cardiovasculare.

Programul naţional de boli cardiovasculare, tot un program cu viză curativă, care deschide accesul la tehnicile actuale de cardiologie intervenţională şi electrofiziologie, la folosirea pe scară mai largă a dispozitivelor de cardiostimulare, de defibrilare intenă şi resincronizare cardiacă, va avea ca efect reducerea mortalităţii şi a gradului de dizabilitate în rândul pacienţilor cu boli cardiovasculare cronice.

Cuprins
Consult la inimă: când e indicat
Cum evităm boala de inimă?
sus

Consult la inimă: când e indicat

De la ce vârstă este indicat un control cardiologic periodic?

Dr. Eduard Ovricenco: Algoritmii de evaluare a riscului cardiovascular se adresează de regulă persoanelor cu vârsta peste 40 de ani. Pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare congenitale, cu diabet zaharat, cu anomalii metabolice congenitale (de exemplu hipercolesterolemia familială), cu patologie cardiovasculara asociată sarcinii, cu anomalii în procesele de coagulare ale sângelui (trombofilia), sportivii de performanţă sunt câteva din grupurile populaţionale care beneficiază de o supraveghere cardiologică intensivă înaintea acestei vârste.

Care sunt lucrurile de bază pe care orice persoană trebuie să le ştie despre afecţiunile cardiologice?

Dr. Eduard Ovricenco: Cele mai frecvente boli cardiovasculare acute - atacul cardiac şi accidentul cerebrovascular - se produc prin oprirea fluxului de sânge către anumite segmente din muşchiul cardiac sau porţiuni din creier. De departe, cauza cea mai frecventă a acestor „blocaje“ este placa aterosclerotică din peretele arterelor coronare sau arterelor cerebrale, care se fisurează sau se rupe şi determină formarea unui cheag de sânge obstructiv. Frecvent nu există simptome ale bolilor cardiovasculare, atacul cerebral sau cardiac reprezentând manifestarea inaugurală a bolii.

Simptomul tipic al unui atac cardiac este durerea sau disconfortul în regiunea sternului dar şi / sau în braţe, în umeri, în coate, maxilar sau în spate. Acest simptom capătă greutate dacă este însoţit de transpiraţii reci, greaţă şi vărsături, senzaţie de lipsă de aer, leşin.

Simptomul cel mai comunal unui atac cerebral este reprezentat de scăderea bruscă a forţei în mâna şi piciorul de aceeaşi parte a corpului cu sau fără apariţia asimetriei la nivelul feţei. Alte simptome includ debutul acut cu amorţeală sau furnicături în mâna, piciorul, jumătatea feţei de aceeaşi parte a corpului, stare confuzională, dificultăţi în vorbire sau înţelegerea vorbirii, dificultăţi la mers cu pierderea echilibrului şi coordonării, cefalee severă, tulburări de vedere cu unul sau ambii ochi, pierderea stării de conştienţă. Persoanele care prezintă unul sau mai multe din aceste simptome sau persoanele din anturajul acestora trebuie să solicite asistenţă medicală de urgenţă.

sus

Cum evităm boala de inimă?

Care sunt factorii de risc pentru a dezvolta o afecţiune cardiologică?

Dr. Eduard Ovricenco: Pe primul loc ca frecvenţă în rândul factorilor de risc cardiovascular sunt cei comportamentali. Dieta nesănătoasă cu o singură masă pe zi, cu exces caloric, cu exces de sare, grăsimi saturate sau edulcoranţi industriali de tipul siropului de glucoză-fructoză, fumatul, sedentarismul, alcoolul în exces sunt în fruntea listei. Consecinţele acestui mod de viaţă dăunător sunt reprezentate de factorii de risc „intermediari“ creşterea nivelului lipidelor serice (colesterol, trigliceride), obezitate, toleranţă scăzută la glucoză şi diabet zaharat, hipertensiune arterială. Alţi factori de risc sunt reprezentaţi de schimbările socio-economice şi culturale din lumea contemporană: globalizarea, urbanizarea, îmbătrânirea populaţiei, stresul crescut, sărăcia. Nu trebuie uitată nici ereditatea - factorii genetici.

Care sunt vârstele la care afecţiunile cardiologice au cea mai mare incidenţă?

Dr. Eduard Ovricenco: Vârsta în sine reprezintă un factor de risc cardiovascular independent, fie şi privită numai prin prisma duratei de expunere la alţi factori de risc. Frecvenţa şi mortalitatea afecţiunilor cardiovasculare creşte cu vârsta. Vârsta medie de apariţie a manifestărilor bolii cardiace ischemice este de 65 de ani, iar afectarea degenerativă a valvelor inimii şi a apariţia manifestărilor de insuficienţă cardiacă este apanajul vârstelor de peste 70 ani. Din nefericire, expunerea agresivă la factorii de risc comportamentali şi economico-sociali, determină scăderea progresivă a acestor vârste.

Ne spuneţi câteva lucruri pe care le poate face orice persoană pentru a nu ajunge la dumneavoastră cu o afecţiune cardiologică?

Elementul central al prevenţiei bolilor cardiovasculare este schimbarea stilului de viaţă. Dacă vârsta şi contextul social şi economic nu pot fi practic influenţate, modificările comportamentale individuale în direcţia unui comportament sănătos reprezintă o strategie aplicabilă. Pe primul loc se află renunţarea la fumat. Un regim alimentar cu mai multe mese zilnic, de preferat la ore fixe, reducerea aportului de sare, grăsimi şi băuturi gazoase dulci, creşterea consumului de fructe şi legume, cel puţin două mese cu peşte săptămânal şi evitarea excesului de alcool reprezintă o completare binevenită. Combaterea sedentarismului prin renunţarea la folosirea exagerată a autoturismului personal, înlocuirea cu mers pe jos sau cu bicicleta, folosirea scărilor de la locuinţa personală sau locul de muncă.

Atunci când sunt asociaţi şi factorii de risc „intermediari“ - dislipidemii, hipertensiune arterială, diabet zaharat - în special în prezenţa unei eredităţi încărcate, tratamentul corect, după indicaţiile medicului, a cestor afecţiuni reprezintă un element important al profilaxiei bolilor cardiovasculare.

 

Citește și:
Ibuprofenul luat în doze mari creşte riscul cardiovascular, avertizează Agenţia Europeană a Medicamentului
"Spune ce ai pe inimă!" - campanie de evaluări gratuite a riscului cardiovascular, până pe 3 noiembrie, în Capitală
Tratament nou pentru reducerea riscului de deces cardiovascular
Si tu ai nevoie de fitness cardiovascular
Legătura dintre bolile de inimă şi modul în care mergi pe stradă
De ce îi lasă inima pe români. Infarctul doboară un om la fiecare 30 de minute
Bărbaţii care albesc devreme ar putea avea un risc mai mare de a face boli de inimă
Inovaţie în tehnologia medicală: robotul care ajută inima să pompeze sânge
Bolile de inimă, cauzate şi de poluare?
Obezitatea, cancerul şi bolile de inimă - principalele probleme de sănătate ale omenirii
Ce trebuie să ştii despre consumul de unt şi bolile de inimă
Exclusiv Online - 22.02.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.