Depresia, o tulburare comună în rândul bolnavilor de cancer. Află cum se manifestă şi cum poate fi depăşită!

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume sunt afectaţi de depresie, reprezentând 4,4% din populaţia globului. În România, incidenţa acestei boli este de circa 5%, cu peste 900.000 de cazuri diagnosticate anual. 

Depresia este o tulburare comună în rândul pacienţilor diagnosticaţi cu cancer, fiind de 2-3 ori mai frecventă decât la populaţia generală. 

Conform statisticilor, cel puţin un pacient din patru este atins de această afecţiune în timpul tratamentului pentru cancer.

Cauzele depresiei, un cumul de factori legaţi de afecţiunea oncologică

Problematica psihologică a pacientului oncologic este determinată de numeroşi factori, cum ar fi:

  • şocul diagnosticului
  • procesul înţelegerii părţii medicale
  • teama de moarte
  • procesul interior transformator în care multe din valorile anterioare şi credinţe se schimbă
  • traumele emoţionale nerezolvate care au generat apariţia bolii
  • anxietatea, care afectează sistemul neuro-endocrin al organismului, având ca rezultat creşterea hormonilor de stres şi scăderea imunităţii

Totodată, boala generează efecte psihologice negative şi în rândul familiei sau aparţinătorilor pacientului, precum distres, riscul pierderii membrului familiei, relaţionare deficitară prin comunicare, compătimire, neînţelegerea şi neînsuşirea rolului de suport de care bolnavul are nevoie în perioada de recuperare.

Simptomele depresiei

Potrivit Amethyst Radiotherapydepresia prezintă simptome ce variază de la uşoare la severe. Depresia severă, numită şi tulburare depresivă majoră, interferează cu relaţiile personale şi cu activităţile şi responsabilităţile de zi cu zi. 

Pacienţii ce se confruntă cu simptome moderate sunt capabili să îşi ducă la capăt activităţile de rutină, dar nu sunt capabili să recunoască simptomele depresiei sau să ceară tratament. 

Este important de recunoscut că multe persoane ce suferă de depresie nu găsesc puterea de a-şi schimba starea de spirit sau nu reuşesc să găsească bucurie în jurul lor fără sprijin şi tratament.

Simptome legate de starea de spirit: sentimente de tristeţe profundă, iritabilitate, amorţeală, lipsă de speranţă sau valoare, deprimare.

Simptome cognitive: scăderea puterii de concentrare, dificultăţi în a lua decizii, tulburări de memorie şi gânduri negative (inclusiv gândul că viaţa nu merită trăită sau gânduri suicidare, în situaţii extreme).

Simptome comportamentale: pierderea interesului pentru activităţile care vă făceau plăcere în trecut, plâns frecvent, îndepărtarea de prieteni sau familie şi pierderea motivaţiei în ceea ce priveşte activităţile zilnice.

Simptome fizice: oboseala cronică, pierderea poftei de mâncare, insomnia (incapacitatea de a putea adormi sau de a rămâne adormit) sau hipersomnia (episoade repetate de somnolenţă pe parcursul zilei sau de prelungire a somnului pe parcursul nopţii), probleme sexuale (scăderea apetitului sexual).

Experimentarea simptomelor fizice de mai sus nu înseamnă neapărat ca suferiţi de depresie! Ele pot reprezenta şi efecte secundare ale cancerului sau ale tratamentului acestuia. În mod similar, cancerul şi tratamentul său pot provoca simptome cognitive, ca de exemplu scăderea puterii de concentrare sau tulburări de memorie. 

Drept rezultat, se pune mai mult accent asupra simptomelor comportamentale şi ale celor legate de schimbările de dispoziţie când se pune diagnosticul de depresie în cazul pacienţilor ce prezintă cancer.

Cere ajutor şi vei depăşi depresia!

Medicii îi îndeamnă pe pacienţi să apeleze la specialişti pentru a reuşi să depăşească problemele legate de depresie.

„Vrem să reamintim pacienţilor care luptă cu această boală că nu sunt singuri şi că această provocare poate fi una temporară, dacă apelează din timp la suport psihologic. 95% dintre pacienţi aleg să acceseze terapiile psihologice de suport individual şi de grup, iar acestea sunt resimţite ca fiind eficiente într-o proporţie covârşitoare de către pacienţi şi familiile acestora. Pacientele reuşesc să verbalizeze mai deschis şi nuanţat trăirile, în timp ce pacienţii bărbaţi sunt mai reţinuţi în a-şi descrie emoţiile, sentimentele şi traumele”, spune Adina Moraru, psiholog clinician-psihoterapeut la Centrele Amethyst.

Activitatea terapeutică în cadrul grupurilor de suport pentru pacienţi şi familiile lor oferă acestora numeroase beneficii, de la sfaturi şi informaţii de la persoane care au trecut prin situaţii asemănătoare, reducerea stresului, depresiei şi anxietăţii, dezvoltarea unei viziuni mai clare despre paşii de urmat, compararea unor informaţii despre resurse, cum ar fi doctori, clinici, tipuri de tratamente şi opţiuni alternative.

Citește și:
Depresia - cum se manifestă, cauze, tratamente şi prevenire
Depresia nu se vindecă niciodată pe deplin dacă nu cerem ajutor!
Depresia de primăvară - învaţă să o tratezi!
Depresia: cauze, simptome şi metode de tratament!
Ce impact poate avea depresia asupra organismului
Exclusiv Online - 07.04.2017
Taguri: depresie, cancer

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.