Efectul Couric-Jolie sau când vedetele influenţează deciziile privind sănătatea

Unii  l-au denumit efectul Katie Couric. Imediat după ce soţul ei a murit de cancer de colon în 1998, jurnalista a efectuat o colonoscopie televiziată pentru a promova testul. Rata colonoscopiilor de screening a crescut foarte mult în decurs de un an. Efectul mai este denumit, de asemenea, şi efectul Angelina Jolie. În 2013, actriţa a scris un editorial în New York Times cu privire la testele genetice ( BRCA) legate de cancerul de sân şi ovare şi cum rezultatul pozitiv a determinat-o să realizeze o dublă mastectomie. Curând după aceea, ratele de testare BRCA au crescut considerabil.

Indiferent de modalitatea în care îl denumim, efectul este real. Când vine vorba de problemele de sănătate, celebrităţile pot avea un impact enorm.

Este bine când celebrităţile se confesează

Când alegi, persoană publică fiind, să transformi o experienţă medicală dificilă sau tragică şi în ceva care îi ajută pe alţii, este lăudabil. Poate fi mai uşor să păstrăm aceste lucruri private sau să evităm să vorbim despre ele în public. Dar din când în când vedem celebrităţi care îşi unesc forţele cu organizaţiile care promovează sănătatea, vorbind şi împărtăşind povestirile lor pentru a-i ajuta pe alţii să evite ceea ce au experimentat. Mulţi au lăudat-o pe Katie Couric, care a eliminat jena asociată cu colonoscopia, arătând cât de uşor este să faci testul.

Există un dezavantaj?

Sunt şi situaţii în care părerea celebrităţilor cu privire la anumite subiecte controversate din medicină pot fi nefeolositoare sau chiar periculoase, în opinia unor medici. De exemplu încercările lui Jenny McCarthy (care a susţinut că vaccinurile provoacă autismul) şi ale lui Gwyneth Paltrow (care a recomandat vaginal steaming, un fel de curăţare a uterului cu ajutorul aburului).

Însă colonoscopia lui Katie Couric a fost considerat de foarte multă lume drept un act curajos şi, cu siguranţă, un mod unic de a-şi transmite mesajul. Dar chiar dacă era bine intenţionată, ea avea 43 de ani. Deoarece recomandările sugerează că oamenii încep screening-ul de rutină la vârsta de 50 de ani, nu se ştie cu siguranţă dacă ea era un candidat bun pentru test. Dacă nu avea simptome (cum ar fi sângerarea intestinală), un istoric familial puternic de cancer de colon precoce sau altă circumstanţă specială care o pune la un risc mai mare decât media cancerului de colon, colonoscopia ei ar putea fi considerată inutilă, ceea ce i-ar fi putut face şi pe alţii să fi realizat testul respectiv în mod total inutil.

Un studiu recent ridică o preocupare similară cu privire la testarea BRCA a Angelinei Jolie. S-a constatat faptul că în săptămânile după publicarea editorialului său, testele au crescut cu mai mult de 60% (la un cost estimat de 13,5 milioane dolari). Cu toate acestea, ratele de mastectomie au scăzut de fapt în următoarele două până la şase luni, ceea ce a determinat autorii să sugereze faptul că majoritatea femeilor care au realizat testele au avut rezultate negative şi prin urmare au fost candidaţi necorespunzători pentru testare, oricum. Mai mult, studiul nu a confirmat dacă cei care au realizat testul BRCA au prezentat factori de risc (în special antecedente familiale ale cancerului mamar sau ovarian timpuriu) ceea ce ar fi făcut ca testul să fie potrivit situaţiei lor. Criticii studiului au sugerat că ratele de mastectomie în termen de şase luni de la testare nu este o măsură adecvată dacă testele au fost adecvate. Totuşi merită să ne gândim. Atunci când o celebritate recomandă un test medical sau un tratament, audienţa nu se limitează la cei care vor beneficia cel mai mult.

În concluzie...

Pentru orice test medical sau tratament, este bine să ne interesăm înainte de a-l realiza dacă ne este cu adevărat util. Răspunsul poate fi simplu. De exemplu un test de screening bine studiat şi bine acceptat poate fi recomandat doar pe baza vârstei, sexului şi istoricului medical.

Dacă medicul îţi recomandă un test sau un tratament, asigură-te că înţelegi de ce. Şi dacă este o celebritate care face recomandarea, fă-ţi o favoare: mergi mai înainte de toate la medicul tău!

Citește și:
Ce analize trebuie să facă o femeie la 20, 30, 40 şi 50 de ani ca să îşi menţină sănătatea
5 analize genetice recomandate gravidelor
Analize şi investigaţii recomandate de medici la început de an
Exclusiv Online - 13.12.2017

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.