Prof. Univ. Dr. Daniel Cochior: „Afectarea oricărei funcţii a pancreasului poate determina dezechilibre importante"

Pancreasul, numit şi organul ascuns, poate acţiona, de multe ori, în tăcere. Pentru a afla mai multe despre patalogiile pancreasului, primele semne ale bolii şi traiectoria ei, am discutat cu Prof. Univ. Dr. Daniel Cochior, medic primar chirurg.

Ce se întâmplă, doctore? Afecţiunile pancreasului au început să ia o mare amploare în ultima perioadă. În general, cum ştim că avem probleme cu pancreasul?

Prof. Univ. Dr. Daniel Cochior: Cu excepţia pancreatitei acute care, indiferent de cauză, are un debut zgomotos, cu o durere abdominală atroce, majoritatea semnelor şi simptomelor bolilor pancreatice nu sunt specifice, adică ele se pot întâlni şi la alte afecţiuni.

CSID: Care ar fi simptomele?

Prof. Univ. Dr. Daniel Cochior: O serie de manifestări pot fi considerate ca un prim semnal de alarmă şi necesită prezentarea la medic:

  • Icterul – colorarea în galben a ochilor şi a pielii;
  • Mâncărimi la nivelul pielii;
  • Scaune deschise la culoare, urini închise la culoare, hipercrome;
  • Disconfort abdominal postprandial – meteorismul abdominal este des întâlnit în bolile pancreatice;
  • Diabet brusc instalat: chiar dacă diabetul este o afecţiune destul de comună, mulţi dintre diabetici nefiind diagnosticati cu cancer pancreatic, conform unor studii clinice 30-40% dintre aceşti pacienţi au dezvoltat cancer pancreatic.  Aşadar acesta ar fi un indicator, cazurile suspecte fiind cele de diabet brusc instalat la persoane care nu au în istoricul familial aceasta boală.
  • Instalarea anorexiei (lipsa poftei de mâncare);
  • Steatorea persistentă (prezenţa grăsimilor în scaun) - scaunele sunt voluminoase, au un aspect lucios, grăsos şi sunt urât mirositoare. Pancreasul este principalul organ implicat în digestia lipidelor prin lipaza produsă, astfel că lipsa acestei enzime va duce la eliminarea grăsimilor nedigerate din organism şi la deficite de vitamine liposolubile (care au nevoie de lipide pentru a putea fi absorbite din intestin);
  • Pierdere subită şi semnificativă în greutate, aparent inexplicabilă; aceasta se instalează destul de repede şi este însoţită de „topirea” musculaturii membrelor inferioare şi superioare;
  • Rectoragii– scaune negricioase, ca păcura, ce au frecvent alte cauze, dar care pot apare şi în patologia tumorală pancreatică;

CSID:  Care sunt cele mai întâlnite afecţiuni?

Prof. Univ. Dr. Daniel Cochior: Cu toate că este un organ vital, se discută prea puţin despre afecţiunile sale, comparativ cu patologia altor organe: inimă, ficat, creier, rinichi, organe genitale. Pancreasul este un organ cu secreţie endocrină şi exocrină. Afectarea oricărei funcţii poate determina dezechilibre importante, uneori cu manifestări sistemice ce pun viaţa pacientului în pericol.

Cele mai frecvente patologii, nu neapărat în ordinea gravităţii la un moment dat, sunt: diabetul zaharat, pancreatita cronică, pancreatita acută, tumorile de pancreas (benigne şi maligne), fibroza chistică (mucoviscidoza), insuficienţa pancreatică exocrină. Referitor la acest ultim aspect, subliniez că pancreasul este principalul organ implicat în digestia lipidelor prin lipaza produsă, astfel că lipsa sau secreţia insuficientă a acestei enzime determină eliminarea grăsimilor nedigerate din organism (steatoree persistentă), deficite de vitamine liposolubile, avitaminoze (care au nevoie de lipide pentru a putea fi absorbite din intestin).

Pe de altă parte, afectarea pancreasului poate apare ca o complicaţie evolutivă a unor afecţiuni ale organelor din vecinătate, de exemplu ulcer gastric sau postbulbar penetrant în pancreas. Intervenţiile chirurgicale mari, pentru patologia altor organe, sunt factori de risc - de exemplu pancreatita acută după rezecţii gastrice. Despre fiecare maladie au fost şi se efectuează în continuare studii clinice randomizate, şi deşi s-au scris numeroase tratate încă au rămas multiple aspecte neelucidate referitoare la cauze, mecanisme fiziopatologice sau management terapeutic.

CSID:  Ce complicaţii pot exista?

Prof. Univ. Dr. Daniel Cochior: În funcţie de afecţiunea pancreatică, complicaţiile diferă, de la insuficienţe pancreatice exocrine (lipază insuficientă, de exemplu) sau endocrine (diabet zaharat), la necroze glandulare cu disfuncţii multiple de organe (cu afectarea altor aparate şi sisteme: ficat, rinichi, inimă, creier) cu risc major de exitus sau până la neoplazie cu multiple metastaze ganglionare sau viscerale şi exitus. În bolile pancreasului, majoritatea complicaţiilor sunt caracterizate ca invalidante, cu afectare pregnantă a calitaţii vieţii pentru supravieţuitori.

CSID:  Ce analize se recomandă?

Prof. Univ. Dr. Daniel Cochior: Pe lângă analizele uzuale, în funcţie de afecţiunea pancreatică, analizele de laborator sunt oarecum specifice. Spre exemplu: în pancreatita acută, lipazemia ne oferă informaţii despre existenţa afecţiunii testele hepatice (fosfataza alcalină, transaminazele, bilirubina), iar alte teste, precum leucocitoza, testele inflamatorii, teste specifice altor organe, ne oferă date despre amploarea sistemică a bolii. Bolile pancreasului  sunt în marea lor majoritate afecţiuni cu risc vital sau grad mare de morbiditate, de aceea e bine ca pacienţii să se prezinte la medic cât mai curând posibil, de la primele semne de debut ale bolii.

Pe lângă analizele de laborator dispunem de un întreg arsenal de investigaţii paraclinice –ecografie, CT helical cu substanţă de contrast, RMN cu substanţă de contrast sau PET-CT în afectarea neoplazică.

CSID: Care poate fi tratamentul?

Prof. Univ. Dr. Daniel Cochior:  Tratamentul se adresează nu numai afecţiunii pancreatice, ci şi comorbidităţilor asociate, adică altor afecţiuni preexistente. Tratamentul poate fi numai medicamentos sau şi chirurgical. Acesta poate varia de la intervenţii pe cale endoscopică, prin radiologie intervenţională, intervenţii chirurgicale minim-invazive sau clasice. 

CSID: Când este necesară intervenţia chirurgicală?

Prof. Univ. Dr. Daniel Cochior: E greu să vorbeşti despre afecţiuni pancreatice la modul general. Fiecare afecţiune are particularităţile sale, cauze, mecanisme fiziopatologice evoluţie naturală şi tratamente specifice. De aceea, nu există un principiu universal de aplicat, nici din punct de vedere al tacticii şi nici din punct de vedere al tehnicii chirurgicale.

Pentru ca o intervenţie chirurgicală pe pancreas să aibă succes este necesară îndeplinirea câtorva condiţii: indicaţia chirurgicală să fie corectă, momentul operator să fie bine ales, blocul operator să dispună de o dotare adecvată scopului propus şi chirurgul să fie bine antrenat în practicarea unor asemenea intervenţii. Tehnicile chirurgicale diferă în funcţie de afecţiunea pancreatică în sine şi de pacient (vârstă, afecţiuni preexistente).

Pe de altă parte, chirurgia pancreatică presupune o echipă multidisciplinară, formată din chirurg, anestezist, endoscopist, ecografist, radiolog intervenţionist, gastroenterolog, anatomopatolog. De aceea, este imperios necesar ca o astfel de patologie să fie concentrată în centre de excelenţă care să aibă specialişti cu experienţă în fiecare specialitate enumerată anterior.

 

 

Exclusiv Online - 29.05.2018
Taguri: pancreas, grasimi, diabet

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.