10 tipuri de meditaţie care te ajută să scapi de stres şi să te relaxezi

Dincolo de controverse şi preconcepţii, meditaţia a devenit un stil de viaţă pentru mulţi oameni. Motivul invocat de ei pentru această practică, este relaxarea, evadarea din stresul cotidian şi lărgirea orizonturilor emoţionale şi spirituale.

Cu toate acestea, profesorul de yoga Dana Ţupa afirmă că, prin meditaţie, mulţi oameni au învăţat să-şi liniştească gândurile, să le pună în ordine şi să le poată controla. 


„Oricât de uşor ar suna, controlarea gândurilor proprii a devenit o adevărată provocare în ritmul alert al vieţii moderne. Lucrurile se simplifică dacă înţelegem structurat că există două părţi ale minţii, una care se află, într-o oarecare masură, sub controlul voinţei proprii, în timp ce mintea subconştientă, nu.

Unul dintre scopurile meditaţiei, ar putea fi, de exemplu, câştigarea controlului asupra părţii subconştiente a minţii, în urma căruia s-ar obţine, un grad ridicat de stăpânire de sine, acesta fiind un scop al meditaţiei. Aceasta explică de ce atât de multe discipline folosesc tehnici de respiraţie asociate cu meditaţia.

Respiraţia apare în mod normal, automat şi de aceea este sub controlul gândirii subconştiente. Dacă nu controlezi în mod conştient respiraţia, acest lucru se va reflecta în starea emoţională adusă la suprafaţa de subconştient. Practic, prin controlul respiraţiei se poate obţine controlul minţii, întrucât respiraţia formează o legătură între mintea conştientă şi subconştient”, explică profesorul de yoga.

Zece tipuri nerestrictive de meditaţie

Dincolo de obiectivul primar pe care vor să îl atingă majoritatea oamenilor care încep practica meditaţiei – cum ar fi relaxarea, controlul gândirii sau o stare de echilibru interior în situaţii dificile sau delicate, ce apar în viaţa noastră –, mulţi dintre ei vor începe să exploreze şi orizonturi noi, care ating şi latura emoţională şi spirituală, nu doar pe cea cognitivă.

În opinia specialistului, există cel puţin 10 tipuri de meditaţie:

1. Meditaţia, ca manieră de control a gândirii – meditaţie pe un subiect specific, pentru o înţelegere mai adâncă a acestuia. Subiectul poate fi atât concret sau fizic,  cât şi abstract.

2. Meditaţia pe texte spirituale sau religioase, care implică concentrarea atenţiei şi puterea de înţelegere a unor paragrafe alese, din scrieri tradiţionale, care emană prin ele însele o energie cu o rezonanţă specifică, foarte înaltă.

3. Sugestia – meditaţia şi remodelarea personalităţii, prin autosugestie pozitivă.

4. Meditaţia devoţională în care obiectul acesteia este iubirea şi devoţiunea către Dumnezeu, în Bhakti-Yoga.

5. Meditaţie Vidă sau contemplare a neantului, cum ar fi Mahamudra tibetană, care este considerată în mod normal foarte abstractă şi dificilă pentru începători.

6. Meditaţii vizuale sau de contemplare, care sunt externe, dacă se folosesc suporturi externe, cum ar fi “yantra-s” (culori, foc, simboluri etc), sau interne, dacă se folosesc imagini auto-generate în interiorul minţii.

7. Meditaţii pe Mantra, în care folosesc în mod repetitiv diferite formule, sau sui-generis, rugăciuni cu rezonanţă pentru intervale lungi de timp. Cea mai bună metodă este aceea în care ne putem concentra pe “bija mantra-s” tradiţionale şi să ne unificăm mental cu sunetele subtile (nada) care rezultă din emisiile mentale ale „mantra–ei”. Meditaţia Laya-yoga este cea mai avansată în această categorie, însă pentru începători este binevenită Japa Yoga, sau cu alte cuvinte, repetarea continuă a acelui cuvânt, silabă sacră sau rugaciune.

8. Practicarea meditaţiei, cu respectarea principiilor tradiţionale ale sistemului Karma – Yoga şi, în acelaşi timp, cu scopul de a atinge o stare permanentă de conştientizare şi atenţie, cum ar fi în unele forme de meditaţie budiste şi Zen.

9. Meditaţie pe simţuri – meditaţie de interiorizare, în care tot ceea ce vedem, mirosim, gustăm, auzim, atingem sau simţim cu corpul poate deveni suport pentru concentrare. Muzică de meditaţie sau dansul Sufi Dervish pot fi exemple ale acestei categorii.

10. Meditaţia pe întrebări fundamentale ale vieţii. Exemple: Cine sunt?,  De unde vin?, Încotro mă îndrept?, De ce sunt aici?, Ce vreau în cele din urmă de la viată?, Dacă ar fi să îmi retrăiesc viaţă, ce aş face cu ea? Etc.

Cum ne alegem corect tipologia de meditaţie?

„Fiecare om este codat genetic să pună accent mai mult pe unele simţuri decât pe altele. Există oameni care îşi construiesc realităţi mentale mai mult după miros. Altele după văz. Altele după auz, şi aşa mai departe. Un program corect de meditaţie trebuie adaptat propriei tipologii, în funcţie de natura personală: auditivă, vizuală sau chinestetica, întrucât nimic nu poate avea efecte mai scăzute sau chiar sortite eşecului decât a porni într-un program de meditaţie nepotrivit. Identificarea propriei tipologii şi un sfat competent în domeniu, ne pot ajută să structurăm programul personalizat şi să începem practica zilnică”, conchide Dana Ţupa.

Citește și:
Meditaţia Vipassana: 3 exerciţii pentru purificarea minţii şi regăsirea echilibrului interior
Meditaţia: sau cum să refaci materia cenuşie a creierului
Meditaţia ne ajută să fim inteligenţi, chiar şi la bătrâneţe!
Exclusiv Online - 06.04.2017
Taguri: meditatie, stres, yoga

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.