Proteina S (activitate)

Informatii generale

Proteina S este o glicoproteina dependenta de vitamina K sintetizata in ficat, celule endoteliale si megakariocite. Aproximativ 60% din cantitatea circulanta de proteina S este legata de proteina de legare a fractiunii C4b a complementului (C4b-binding protein). Restul cantitatii de proteina se gaseste sub forma libera, capabila sa actioneze ca un cofactor non-enzimatic al proteinei C activate. Proteina S intensifica inactivarea factorilor Va si VIIIa la nivelul suprafetelor fosfolipidice si de asemenea exercita un rol in efectul fibrinolitic al proteinei C activate. Studiile recente indica o posibila implicare a fractiunii legate a proteinei S in activitatea anticoagulanta independenta de proteina C activata1;2.

Deficitul de proteina S se asociaza cu tromboza venoasa recurenta, cu sau fara embolism pulmonar, survenita la pacienti tineri1;2;5.

Exista 3 tipuri de deficit de proteina S:

– tipul I: proteina S este normala functional, dar se gaseste intr-o cantitate insuficienta pentru a controla cascada coagularii (sunt scazute atat forma libera cat si cea legata, iar activitatea este redusa);

– tipul II: cantitate normala de proteina S, care este insa incapabila sa-si exercite functia (activitate redusa) ca urmare a unor defecte moleculare;

– tipul III: cantitate redusa de proteina S libera asociata cu o activitate scazuta, in prezenta unei cantitati normale de proteina S totala5.

Deficitul dobandit de proteina S poate fi intalnit in sarcina, administrarea contraceptivelor orale, afectiuni hepatice, nefropatie diabetica, tromboza venelor cerebrale, purpura trombotica trombocitopenica precum si in alte afectiuni autoimune si inflamatorii in care se inregistreaza o crestere a proteinei de legare a fractiunii C4b si concomitent o scadere a fractiunii libere1.

Recomandari pentru determinarea proteinei S

• investigarea unor complicatii tromboembolice neexplicabile, in special la pacienti <50 ani si cu istoric familial pozitiv de evenimente trombotice;

• inaintea administrarii contraceptivelor orale la paciente cu  episoade trombotice in antecedente sau cu istoric familial pozitiv3.

Recoltarea

Pregatire pacient – à jeun; daca pacientul se afla sub terapie cu anticoagulante orale, acestea vor fi intrerupte cu 2 saptamani inaintea recoltarii; de asemenea, tratamentul cu heparina va fi intrerupt cu 2 zile inaintea recoltarii3;4.

Specimen recoltat – sange venos3.

Recipient de recoltare – vacutainer cu citrat de Na 0.105 M (1/9) (capac bleu/verde)3.

Cantitatea recoltata – cat permite vacuumul3.

Cauze de respingere a probei

-specimen hemolizat

-specimen coagulat

-vacutainer care nu este plin

-specimen contaminat cu heparina3

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa plasma prin centrifugare si se lucreaza imediat;  daca acest lucru nu este posibil, plasma se poate stoca la -20°C; probele de plasma recoltate in alte centre decat laboratorul Grozovici vor fi transportate in recipientul destinat probelor congelate3.

Stabilitate proba – plasma separata este stabila 4 ore la 18-25°C; 1 luna la -20C4; se va evita decongelarea/recongelarea3.

Metoda si interpretarea rezultatelor

Metoda – test de coagulare care masoara activitatea proteinei S3.

Valori de referinta –  65-145%3.

Interpretarea rezultatelor

Testul detecteaza toate cele 3 tipuri de deficit, dar nu permite diferentierea lor. De aceea, in cazul obtinerii unei activitati scazute a proteinei S se recomanda testarea antigenului proteinei S totale si proteinei S libere3.

Limite si interferente

Nou-nascutii prezinta o activitate scazuta a proteinei S4.

Sarcina, folosirea contraceptivelor orale, tratamentul cu heparina sau proba contaminata cu heparina (recoltare de pe cateter heparinizat) se pot asocia de asemenea cu o reducere a activitatii proteinei S1;4.

Prezenta inhibitorilor de trombina (hirudin sau argatroban), anticoagulantilor lupici sau altor anticorpi antifosfolipidici in plasma testata poate determina o supraestimare a activitatii proteinei S. Pe de alta parte, rezistenta la proteina C activata (datorata mutatiei factorului V Leiden) poate induce masurarea unei activitati scazute a proteinei S3;4.

 

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Blood Studies; Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 ed. 2009, 179-181.

2. Ian Jennings, Peter Cooper. Screening for Thrombophilia: A Laboratory Perspective. In British Journal of Biomedical Science, 2010. www.findarticles.com.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

4. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Protein S Functional www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

5. Protein S Deficiency. www.med.uiuc.edu/hematology.

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi Analize medicale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?