Angina pectorală: simptome, tratament

Angina pectorală: simptome, tratament

Angina pectorală este consecinţa ischemiei miocardice cauzată de un dezechilibru între necesarul miocardic de O2 şi aportul realizat prin fluxul sangvin coronarian.

În timp ce necesarul miocardic de O2 poate fi crescut prin creşterea frecvenţei cardiace, a stresului parietal sau a contractilităţii miocardice, scăderea aportului este de cele mai multe ori consecinţa obstrucţiei coronariene realizată cel mai frecvent ca urmare a prezenţei leziunilor coronariene aterosclerotice. Mai rar, scăderea aportului de O2 este secundară vasospasmului coronarian (angina Prinzmetal) sau scăderii conţinutului de O2 sangvin (boli cardiace congenitale cianogene, anemie, anomalii ale hemoglobinei, intoxicaţii etc.).

Mecanismele de apariţie a durerii anginoase precum şi căile neuronale implicate nu sunt încă pe deplin înţelese. În timpul ischemiei miocardice, se presupune că angina pectorală este consecinţa excitării receptorilor chemosensibili (modificări metabolice ale echilibrulu acido-bazic, modificări electrolitice) şi a mecano-receptorilor (modificări de contractilitate) cu localizare intracardiacă. La nivelul măduvei, impulsurile aferente simpatice cu origine cardiacă pot converge cu impulsuri de la alte structuri somatice toracice explicând astfel localizarea toracică a durerii.

Angina pectorală: simptome

Angina pectorală este descrisă ca disconfort sau durere prezentă pe o arie variabilă în zona retrosternală sau precordială, asociată de obicei cu efortul, cu o iradiere variabilă, însoţită uneori de tulburări vegetative (anxietate, transpiraţii, greaţă etc.)

De obicei localizarea este retrosternală, dar poate fi şi precordială, epigastrică sau, izolat, în oricare altă zonă în care se poate produce iradierea. Iradierea poate fi descrisă variabil: la nivelul braţului stâng (mai ales în teritoriul de distribuţie a nervului ulnar stâng), pe braţul drept sau ambele braţe, în umeri, în mandibulă, epigastric, la nivelul articulaţiei coatelor sau a pumnului, uni- sau bilateral. Disconfortul toracic apărut în timpul mersului pe jos (pe teren plat sau în pantă), a altor tipuri de efort, la frig sau după o masă, este sugestiv pentru angină (factori precipitanţi).

Episodul tipic de angină pectorală are debut insidios, atinge intensitatea maximă pe o perioadă de câteva minute, apoi se ameliorează şi dispare odată cu îndepărtarea factorului precipitant sau după administrarea de nitroglicerină. Este neobişnuit ca durerea să atingă intensitate maximă în câteva secunde, iar durata totală a episodului este de regulă sub 20 minute (mai scurtă dacă se administrează nitroglicerină sublingual).

Angina pectorală: diagnostic

Diagnosticul se pune în urma mai multor tipuri de investigaţii:

Investigaţii de laborator

Identificarea factorilor de risc pentru ateroscleroză (hipercolesterolemia şi alte dislipidemii, hiperglicemia, toleranţa alterată la glucide) contribuie la cuantificarea riscului cardiovascular global şi pot aduce argumente utile în stabilirea diagnosticul pozitiv la pacienţii cu angină pectorală. De aceea, toţi pacienţii suspectaţi că ar avea boli cardiovasculare cronice trebuie să realizeze evaluarea colesterolului total şi a fracţiunilor acestuia (LDL şi HDL), a trigliceridelor, a creatininei serice şi a glicemiei.

Electrocardiograma de repaus (ECG)

Electrocardiograma de repaus poate fi normală la pacienţii cu angină stabilă în absenţa durerii toracice, aspect ce este corelat cu un prognostic favorabil pe termen lung. Monitorizarea electrocardiografică ambulatorie timp de 24 ore poate evidenţia prezenţa unor episoade de ischemie miocardică asimptomatică (silenţioasă), deşi interpretarea modificărilor de repolarizare este relativ dificilă pe derivaţiile ECG utilizate de această metodă.

Electrocardiograma de stres (testul de efort ECG)

Evaluarea modificărilor electrocardiografice la efort este deosebit de utilă în cazul pacienţilor cu angină în prezenţa unei ECG de repaus normal. Creşterea consumului miocardic de O2 poate fi făcută prin efort fizic (covor rulant, cicloergometru) sau farmacologic (dobutamină) în cazul celor incapabili să facă efort fizic. Utilitatea testului de efort ECG este scăzută în cazul pacienţilor cu risc scăzut de boli cardiovasculare şi este dependentă de factori care ţin de subiect (gradul de antrenament fizic, capacitatea de efort, răspunsul hemodinamic la efort etc.). Testul de efort nu are valoare diagnostică, este un instrument util pentru cuantificarea severităţii bolii coronariene la pacientul cu angină pectorală stabilă.

Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) cardiacă

Este un instrument valoros pentru imagistica aortei, a vaselor cerebrale şi periferice şi este în curs de dezvoltare ca alternativă la metodele invazive de diagnostic al leziunilor coronariene. Datorită capacităţii de a vizualiza arterele la nivel tridimensional, precum şi de a diferenţia elementele constitutive ale ţesuturilor, RM poate fi utilă pentru caracterizarea plăcilor de aterom şi pentru evaluarea vulnerabilităţii acestora pe baza analizei compoziţiei, elemente ce pot fi predictive pentru evenimente vasculare ulterioare.

Investigaţii invazive

Examenul clinic şi tehnicile neinvazive descrise mai sus sunt extrem de utile în stabilirea diagnosticului şi sunt indispensabile în procesul de evaluare globală a pacienţilor cu angină stabilă. Cu toate acestea, diagnosticul şi evaluarea precisă a severităţii afectării anatomice coronariene necesită efectuarea coronarografiei. Aceasta presupune iniţial realizarea unui abord arterial (la nivelul arterei femurale comune, brahiale sau radiale), prin care vor fi introduse cateterele de diagnostic, catetere din material plastic, de diferite grosimi, atraumatice pentru endoteliul vascular, cu diferite curburi la capătul distal, ce permit abordarea facilă a ostiilor coronare. Odată intubate ostiile coronare, prin cateterele de diagnostic se injectează o substanţă de contrast radio-opacă timp în care se realizează filmarea radioscopică din diferite incidenţe. Umplerea cu substanţă de contrast a lumenului coronarian permite evidenţierea zonelor cu defect de umplere sau cu absenţa umplerii cu contrast (stenoze coronariene sau ocluzie coronariană).

La pacienţii cu angină pectorală stabilă pot fi evidenţiate leziuni semnificative (obstrucţie luminală >70% a diametrului vasului) la nivelul unuia sau a mai multor coronare epicardice (boală uni-, bi-, tricoronariană) sau stenoze ale trunchiului comun al coronarei stângi (obstrucţie luminală >50% a diametrului vasului). La aproximativ 10% din pacienţii cu angină stabilă, coronarografia nu evidenţiază leziuni semnificative.

Angina pectorală: tratament

Tratamentul anginei cronice stabile se bazeză pe cinci componente distincte care, deşi vor fi discutate individual, trebuie să fie luate în considerare simultan la fiecare pacient:

identificarea şi tratamentul bolilor asociate care pot precipita sau agrava angina

controlul factorilor de risc coronarian

aplicarea de metode generale şi non-farmacologice (modificarea stilului de viaţă)

tratament farmacologic

revascularizare miocardică intervenţională sau chirurgicală

Dintre clasele terapeutice utilizate în tratamentul anginei stabile, unele s-au dovedit eficiente pentru reducerea mortalităţii (aspirina, IECA, hipolipemiante), în timp ce altele s-au dovedit a fi utile doar pentru ameliorarea simptomatologiei fără a avea efect asupra supravieţuirii (nitraţi, beta-blocante, antagonişti ai canalelor de calciu).

Angina pectorală: când trebuie mers urgent la medic

Orice persoană care nu a fost încă diagnosticată cu angină ar trebui să sune la serviciul de urgență 112 dacă se confruntă cu o durere în peiept persistentă, care nu trece după câteva minute de odihnă. Aceasta pentru că poate fi vorba de un infarct de miocard.

Surse: Cardiologie, Editura Universitară “Carol Davila” Bucureşti, 2016, www.nhs.uk

Articol actualizat în 2022.

 

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Nicoleta Agheana
Nicoleta Agheană este un jurnalist reputat, cu experienţă în lifestyle şi sănătate, realizând de-a lungul timpului articole şi proiecte atât pentru publicaţii internaţionale, cât şi pentru brandul “Ce se întămplă, doctore?”. Domeniile de interes pe care le acoperă Nicoleta Agheană ...
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?