Dieta pentru ateroscleroză: 26 de alimente bune

Dieta pentru ateroscleroză: 26 de alimente bune
foto 123RF.com

Sănătatea şi starea vaselor de sânge este vitală pentru buna funcţionare şi sănătatea inimii.
Marele duşman al sănătăţii vaselor de sânge este ateroscleroza. Cum se produce ea? Dacă este deja instalată, ce alimentaţie putem adopta ca să favorizăm stagnarea depunerii plăcii de aterom pe pereţii vaselor?

Să începem cu începutul. Adică să ştim definiţia aterosclerozei. ”Într-o explicaţie simplistă, iată ce se întâmplă – ateroscleroza este procesul de depunere a grăsimilor pe pereţii vaselor de sânge. În urma acestui proces se formează aşa-numitele plăci de aterom. În timp, acestea duc la îngustarea vaselor de sânge. Fluxul sanguin este redus prin aceste vase de sânge. Aşa are loc scăderea aprovizionării cu sânge a organului deservit de un astfel de vas de sânge” explică medicul cardiolog Oana Fronea-Gheorghe. În urma acestui proces riscul de infarct miocardic este crescut. În SUA anual bolile arterelor coronare omoară 500.000 de oameni, În România numărul persoanele decedate din cauza bolilor arterelor coronare atinge numărul de 40 în fiecare zi.

Ce dietă pot avea pacienţii cu ateroscleroză?

În primul rând trebuie să renunţe la orice tip de ţigări (şi la fumatul pasiv, dar şi la ţigările electronice), să nu consume mai mult de 2,5 grame de sare zilnic, să evite grăsimile animale, să evite dulciurile procesate. De altfel, să evite zahărul în general (orice kilogram în plus este un efort în plus pentru inimă). Alcoolul, stresul, nopţile pierdute nu sunt recomandate de asemenea. Fructe, legume proaspete, carne slabă, peşte, ulei de măsline, lactate sunt recomandările medicilor cardiologi în general privind dieta pacienţilor cu boli din sfera arterelor coronare.

Şi totuşi sunt unele alimente care ajută şi mai mult vasele de sânge?
În zona Mării Mediterane, numărul infarcturilor este redus. Se pare că secretul îl constituie consumul exclusiv de ulei de măsline extravirgin (ţinut în recipiente de sticlă închise la culoare şi în locuri întunecoase).
Am aflat câteva recomandări ale unui expert american în plante medicinale James A Duke care a creat chiar şi o reţetă de supă pentru inimă, în volumul Farmacia Verde, editura All.

Supa de legume pentru inimă, recomandată şi după un infarct

Se pot combina ingredintele, ideal este să fie schimbate în funcţie de sezon.
Usturoiul, ceapa, ghimbirul, ardei uliute subţiază sângele şi previn formarea cheagurilor care pot declanşa atacurile de cord. Usturoiul şi ceapa ajută la scăderea colesterolului şi a tensiunii arteriale” scrie James A. Duke în volumul amintit.

foto 123rf.

O altă legumă prietenă cu inima este roşia. ”Roşiile conţin compusul numit acid gamma-aminobutiric (GABA) se pare că acesta reduce tensiunea arterială şi ajută la întărirea muşchiului cardiac (miocard)” mai menţionează Duke.
În supă se poate adăuga şi orez, ţelină, şofran.
Alte ingrediente pe care le puteţi adăuga în supă în funcţie de sezon sunt anghinare, orz, fasole, vinete, spanac.
Cumva, în funcţie de sezon, mâncaţi zilnic supe care să conţină şi ingredientele de mai sus.
”Este important să aveţi în dietă legume bogate în antioxidanţi deoarece aceştia previn formarea plăcii de aterom pe pereţii arterelor coronare” atrage atenţia expertul american.

Supe pentru sănătatea vaselor de sânge pot fi făcute şi din sparanghel, broccoli, varză, conopidă, cartofi, iarbă grasă şi roşii.

Alte alimente care conţin antioxidanţi buni pentru păstrarea vaselor de sânge sănătoase sunt avocado, grepfrut, portocalele, piersici, pepene verde.

Dietă ateroscleroză – rozmarin, arahide în coajă roşie şi struguri negri

Tot pentru sănătatea inimii şi a evitării depunerilor de grăsimi pe vase luptă şi rozmarinul.
Rozmarinul este bogat în antioxidanţi şi împiedică râncezirea grăsimilor în carne. Acum înţeleg de ce italienii pun la carnea de porc o crenguţă generoasă de rozmarin. Nu doar pentru gust ci şi pentru a atenua din efectele negative ale cărnii de porc asupra vaselor de sânge, de exemplu. Rozmarinul poate fi folosit şi la gătit, dar şi sub formă de ceai.
O altă surpriză sunt arahidele cu coaja roşie (nesărate) consumate ca atare. Expertul american atrage atenţia: ”Nu curăţaţi coaja roşie a arahidelor deoarece în ea se găsesc compuşi numiţi procianidine oligominerale (OPC) care au un rol protector pentru inimă. OPC sunt antioxidanţi care pot preveni nu numai infarctul miocardic dar şi apariţia cancerului sau producerea accidentului vascular cerebral. Strugurii negri în coajă au de asemenea OPC”.

foto 123rf.com

 

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Mădălina Drăgoi - Editor
 Senior Editor si Fashion Stylist Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy. Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru ...
citește mai mult
Vezi Articole în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Sandwich proteic și chifteluțe vegetale cu piure de cartofi și sos de ceapă