Dischinezie biliară: simptome, cauze, analize, tratament, prevenţie

Dischinezie biliară: definiţie

Dischinezia biliară sau „bila leneşă” este o afecţiune a vezicii biliare, caracterizată prin mişcările anormale ale acesteia şi incapacitatea de eliminare a bilei. Vezica biliară este localizată sub ficat, în cadranul drept superior al abdomenului. Ficatul produce bilă, pe care vezica biliară o stochează şi o elimină prin intestinul subţire, pentru a ajuta procesul de digestie.

Dischinezia biliară este frecvent întâlnită la adolescenţi şi adulţi, în special la femei, ca urmare a alimentaţiei de tip fast-food, care predispune la obezitate şi, implicit, la apariţia inflamaţiei vezicii biliare, dar şi din cauza schimbărilor hormonale.

Atunci când mecanismul de eliminare a bilei este afectat, pot apărea dureri puternice în partea dreaptă a abdomenului, greaţă şi vărsături. De asemenea, bila care nu poate fi evacuată din vezica biliară poate creşte riscul formării de calculi biliari.

Cuprins
Dischinezie biliară: definiţie
Dischinezie biliară: simptome
Dischinezie biliară: cauze
Dischinezie biliară: diagnostic
Dischinezie biliară: tratament
Dischinezie biliară: prevenţie
sus

Dischinezie biliară: simptome

Cel mai des întâlnit simptom în cazul dischineziei biliare este durerea abdominală (colica biliară), care poate radia în spate sau pe părţile laterale ale trunchiului. Aceasta se agravează după o masă copioasă sau după consumul alimentelor grase ori picante şi poate dura între 1 şi 4 ore. Alte simptome specifice dischineziei biliare, dar şi litiazei biliare (calculi biliari), sunt:

sus

Dischinezie biliară: cauze

Deşi cauzele principale ale dischineziei biliare sunt obezitatea, consumul anumitor alimente şi chiar stresul, care poate provoca inflamaţii în organism, aceasta este adesea mai degrabă un simptom al altor afecţiuni, nu o boală în sine. Dischinezia biliară poate fi şi o consecinţă a următoarelor afecţiuni:

sus

Dischinezie biliară: diagnostic

Diagnosticul de dischinezie biliară se stabileşte pe baza examenului clinic, dar şi a anumitor teste de sânge sau analize imagistice care pot scoate la iveală probleme la nivelul vezicii biliare. Medicul va întreba pacientul ce simptome are, în ce context apar şi dacă persistă, apoi, dacă suspectează o afecţiune a ficatului sau a vezicii biliare, poate solicita efectuarea unei radiografii de tip HIDA (colescintigrafie) cu substanţă de contrast. Această analiză oferă imagini precise ale organelor vizate, care pot indica diferite anomalii.

De asemenea, pot fi solicitate teste de sânge pentru măsurarea nivelului enzimelor hepatice sau al bilirubunei. Ecografia şi CT-ul sunt recomandate doar în cazul în care simptomele pot sugera prezenţa calculilor biliari.

O altă analiză indicată pentru verificarea funcţionării căilor biliare, a ductului pancreatic şi a vezicii biliare este colangio pancreatografia retrogradă endoscopică (ECRP).

sus

Dischinezie biliară: tratament

Simptomele dischineziei biliare pot trece adesea de la sine, fără tratament medical, mai ales dacă se fac schimbări în regimul alimentar şi greutatea atinge limitele normale. În cazul în care manifestări precum durerile abdominale sau febra persistă, pot fi de folos analgezicele şi antiinflamatoarele nonsteroidiene, dar numai la recomandarea medicului. Depăşirea dozelor indicate poate duce la problem cu ficatul sau cu rinichii, dar şi la hemoragie digestivă.

Colecistectomia laparoscopică, adică eliminarea integrală a veziculei biliare (colecistul), este tratamentul standard pentru dischinezie biliară. Deşi majoritatea pacienţilor observă o ameliorare semnificativă a simptomelor după intervenţie, 15-20% vor continua să resimtă manifestări neplăcute. Dacă dischinezia biliară este cauzată de tulburările de motilitate de la nvielul sfincterului Oddi, medicul va recomanda sfincterectomia endoscopică, o intervenţie care duce la dispariţia simptomelor la peste 80% din pacienţi.

sus

Dischinezie biliară: prevenţie

Pentru a reduce cât mai mult riscul de dischinezie biliară, dar şi pentru ameliorarea simptomelor, este indicată scăderea în greutate. Se recomandă o alimentaţie cât mai sănătoasă, bazată pe fructe şi legume proaspete, carne şi lapte cu conţinut redus de grăsime, peşte şi grăsimi sănătoase, precum  ulei de măsline, avocado, nuci, seminţe de in. 

Surseeapsa.org, emedicine.medscape.com, thesurgerygroup.com, drugs.com

Autor: Paula Rotaru

Exclusiv Online - 15.12.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.