Procidenta de cordon ombilical

Descriere generala

Cordonul ombilical impreuna cu placenta, membranele amniotice, lichidul amniotic (L.A) alcatuiesc Anexele Fetale, adica un sistem biologic tranzitoriu gestational cu rol in stabilirea conexiunilor intre mama si fat.

Cordonul ombilical contine 2 artere si o vena dispuse spiralat si protejate de gelatina lui Wharton. El ajunge la termen la o lungime de 50-80 mm si un diametru de 15-20mm si face legatura intre placenta si abdomenul fetal. Prin intermediul acestor conexiuni circulatorii feto materne au loc schimburile metabolice si nutritionale intre mama si fat.

Patologia de cordon ombilical este variata si importanta prin dificultatile pe care le poate crea  in timpul nasterii, cu consecinte asupra vietii fatului. Intr-o sarcina normala, pozitia flectata a fatului asigura protectia cordonului in concavitatea creata  intre genunchi si coate, astfel ca rar se deplaseaza anormal. In plus, datorita structurii lui, cordonul are rezistenta la intindere presiune si torsiune.

Procidenta de cordon este o anomalie de pozitie a cordonului si se manifesta de obicei in cursul nasterii (travaliului). Se refera la pozitia cordonului inainte sau langa, partea prezentata a fatului (craniul sau pelvisul fetal) la intrare in bazinul matern (stramtoarea superioara) in conditiile in care membranele amniotice sunt intacte (adica gravida nu pierde lichid amniotic).

Exista 2 variante

– laterocidenta – cordonul se situeaza lateral de capul sau pelvisul fetal
– procubit – cordonul se afla in fata capului sau pelvisului fetal

In momentul cand membranele s-au rupt si gravida pierde lichid amniotic vorbim de prolabare de cordon. Deci notiunea de procidenta sau prolabare apare in cursul nasterii si este determinata de ruperea sau nu a membranelor amniotice.

Cauzele deplasarii cordonului ombilical

Toti factorii care implica adaptarea fatului la stramtoarea superioara a bazinului matern pot determina aceste anomalii de deplasare ale cordonului ombilical.

In sarcina normala la termen, fatul este asezat cu axul lung in axul longitudinal al uterului, astfel ca in partea inferioara a uterului este capul fetal, in timp ce pelvisul fetal ocupa polul superior al uterului. Capul fetal este bine flectat si acomodat la intrarea in bazinul matern, astfel ca procidenta de cordon nu se produce.

Exista cauze ce tin de fat si sunt responsabile de alunecarea cordonului si anume:
– toate variantele de prezentatii anormale ale fatului: prezentatia pelviana, prezentatia transversa si chiar prezentatia craniana in care capul fetal este deflectat
– malformatiile fetale
– sarcinile multiple

Alte cauze ce tin de anexele fetale:
– lichidul amniotic in cantitate prea mare (hidramnios) determina mobilitate exagerata a fatului si a cordonului ombilical
-lungimea mare a cordonului
– insertia joasa a placentei cu aducerea cordonului aproape de orificiul intern uterin
– ruptura prematura a membranelor ce antreneaza scurgere de lichid amniotic si prolabarea cordonului.

Exista si cauze materne ce favorizeza aceasta patologie:
– anomalii ale bazinului osos matern ce nu permit acomodarea capului fetal
– gravidele cu nasteri multiple au tonicitatea uterului si a peretelui abdominal mai redusa, cea ce duce la prezentatii anormale ale fatului
– existenta unor tumori uterine (fibroame) sau chisturi ovariene, ce blocheaza mecanismul nasterii.

Simptome

In timpul sarcinii si inainte de declansarea travaliului, trebuie sa atraga atentia: pierderea de lichid amniotic si modificarile de perceptie ale miscarilor fetale. Este important ca gravida sa se prezinte de urgenta la cea mai apropiata maternitate.

In timpul travaliului, gravida este sub supraveghere medicala si rolul decisiv il are medicul, care se poate afla in 2 situatii:
– fie membranele sunt intacte si la o dilatatie mare (travaliu avansat), percepe in timpul consultatiei ansa pulsatila a cordonului lateral sau inaintea prezentatiei
– fie membranele s-au rupt si diagnosticul de prolabare de cordon este usor de stabilit, dar prognosticul depinde de rapiditatea interventiei chirurgicale in scopul salvarii fatului.

Investigatii radioimagistice si de laborator

Investigatiile clinice si ecografice ce se efectueaza in timpul sarcinii, pot stabili numai factorii de risc pentru patologia de cordon.
Monitorizarea batailor cordului fetal (cardiotocografica) este esentiala in depistarea suferintei fetale la debut

Diagnosticul de procidenta de cordon ombilical

Un control de specialitate si un examen cu valvele poate evidentia ansa prolabata care se exteriorizeaza prin col. Examenul vaginal digital arata si el ansa cordonului. Doctorul va pune intrebari legate de istoricul medical al viitoarei mamici si de simptomele pe care aceasta le prezinta.

Medicul va realiza si un examen fizic si pelvian. Testele pot include: monitorizarea batailor inimii mamei si bebelusului si examinarea pelviana pentru a observa prezenta cordonului ombilical in vagin.

Conduita terapeutica

Orice procidenta sau prolabare de cordon este periculoasa pentru fat si se impune operatie cezariana.
In cazul fatului mort, in functie de conditiile obstetricale ce raman la aprecierea obstetricianului, se poate naste pe cale vaginala.

Evolutie, Complicatii, Profilaxie

In cazul procidentei de cordon, se produce compresiune moderata cu tulburari circulatorii si dezvoltarea unei suferinte fetale.

In momentul rupturii spontane sau provocate a membranelor, apare prolabarea de cordon cu intreruperea brutala a schimburilor materno fetale si moartea fatului.

Profilaxie:
– prezentare la medicul obstetrician a tuturor gravidelor si monitorizare atenta in ultimul trimestru de sarcina, cu vizite mai dese a celor cu factori de risc
– internarea de urgenta in cea mai apropiata maternitate  a gravidelor care constata: pierderi de lichid amniotic, miscari anormale ale fatului, aparitia contractiilor uterine
– precocitatea precizarii diagnosticului duce la salvarea fatului

Recomandari Medicale

Adresabilitate catre specialist  – medic specialist obstretica-ginecologie

Procidenta cordonului risca sa provoace o compresie a cordonului intre peretii ososi ai bazinului si fat, ceea ce determina oprirea circulatiei sangelui si privarea fatului de oxigen. De aceea, nasterea trebuie practicata de urgenta, altfel viata bebelusului este grav pusa in pericol. Medicul va extrage fatul daca dilatatia colului uterin este completa, iar daca nu, va efectua o cezariana.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Dr. Grou Tania Luminiţa
Experienta profesionala -1982-1985-medic stagiar Bucuresti -1985-1990-medic medicina generala disp.Nereju, Munteni Buzau, Fetesti, Bucuresti.  -1990-1994-medic secundar obstetrica–ginecologie Spitalul Caritas-Bucuresti -1994-2002 medic specialist obst-ginecologie Spitalul clinic Ovidiu Marina ...
citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Cariotipul molecular pre-și post-natal: ce este și când se recomandă?