Ce mănânc pentru protecţia colonului?

Cele mai multe cazuri de cancer de colon – 95% apar la nivelul glandelor din mucoasa intestinului gros. Pe de o parte, aici există o rată mare de înmulţire a celulelor.
  • Publicat:
Ce mănânc pentru protecţia colonului?

În fiecare zi, consumaţi fructe, legume, cereale integrale! Asta recomandă mai toţi nutriţioniştii. E adevărat, aceste tipuri de alimente conţin fibre care participă la protecţia mucoasei colonului. Dar ce vă faceţi dacă un fruct superb are peste 40 de aditivi, care cresc riscul de apariţie a cancerului de colon? Sau dacă vegetalele nu vă oferă proteine de calitate care refac toate structurile organismului?

Cele mai multe cazuri de cancer de colon – 95% apar la nivelul glandelor din mucoasa intestinului gros. Pe de o parte, aici există o rată mare de înmulţire a celulelor.

Sunt, de asemenea, şi celule stem, care nu s-au diferenţiat încă în tipuri normale de celule ale organismului, iar orice zonă din corp în care există schimbări celulare rapide e predispusă mai frecvent la apariţia unor celule anormale, deci la apariţia cancerului. Şi, pe de altă parte, colonul este un organ extrem de afectat de produşii rezultaţi din digestie.

Organismul împotriva colonului

Unele dintre cele mai periculoase substanţe, generate chiar de către organismul uman, sunt acizii biliari. Aceştia se secretă de către bilă, după ce ingeraţi grăsimi animale. Oamenii însă au fost proiectaţi pentru cantităţi moderate de acizi biliari. Iar dacă mâncaţi cantităţi uriaşe de grăsimi animale, organismul va fi depăşit.

‘’Acizii biliari sunt clar dovediţi că intră în geneza cancerului de colon’’, spune dr. Gabriel Mitulescu, medic primar chirurg oncolog. Sfatul specialiştilor este să limitaţi consumul de carne preparată la grătar, în ciuda faptului că există mituri că ar fi mai sănătoasă.

“Carnea roşie preparată pe grătar descarcă anumite amine policiclice şi compuşi aromatici (de aici şi gustul de grătar) care sunt dovediţi în mod clar, experimental, că sunt cancerigeni”, continuă dr. Gabriel Mitulescu.

Există însă şi alte substanţe care pot produce cancerul de colon. Este vorba despre pesticidele şi îngrăşămintele din agricultura intensivă, conservanţii şi aditivi alimetari. Şi atunci aşteptaţi inevitabilul? Nici vorbă!

Colonoscopia e obligatorie în lipsa oricărui simptom

Dacă aţi avut rude diagnosticate cu un cancer de colon, trebuie să ştiţi că genele nu se pot schimba. Dacă mâncaţi din când în când un grătar nu vă poate condamna nimeni. Iar de substanţele chimice din agricultură şi din alimente nu vă puteţi feri în totalitate. Recomandarea generală este să vă faceţi o colonoscopie, indiferent de vârsta pe care o aveţi, chiar tânără.

Dacă se constată la acest examen că aveţi un colon perfect curat, o veţi repeta peste 10 ani. Dacă vi s-au descoperit polipi (tumori benigne), aceştia se extirpă în timpul colonoscopiei şi aţi scăpat de o problemă. Una din patru persoane de peste 55 de ani dezvoltă polipi la nivelul colonului, dar polipii apar şi în tinereţe.

Cele mai multe cancere apar pe aceşti polipi care, la un moment dat, vor genera celule maligne. Aşadar, dacă vi s-au extirpat, pe locul acela nu veţi mai face cancer de colon. Aproape toate cancerele de la nivelul colonului apar pe fondul unor leziuni benigne (polipii) care vor dezvolta leziuni precanceroase şi apoi canceroase.

Iar prevenţie înseamnă să descoperiţi şi să eliminaţi leziunile când încă sunt benigne sau precanceroase, deci înainte de a apărea cancerul. De aici rezultă importanţa colonoscopiei. Atenţie, cancerul de colon poate apărea oricum, chiar dacă aveţi o viaţă fără excese!

Regimul alimentar gândit

A doua direcţie în prevenţie, care ţine de fiecare în parte, se referă la un regim alimentar echilibrat. Acesta nu înseamnă doar interdicţii: tot ce trebuie să faceţi este să ţineţi contabilitatea a ceea ce mâncaţi zilnic şi să aveţi grijă să aplicaţi regula diversităţii. Nutriţioniştii vă recomandă să consumaţi peste 30 de tipuri de alimente într-o săptămână, deci ţineţi-le socoteala.

Dacă rezultă că în 7 zile aţi consumat doar cartofi, cafea, carne, pâine, lapte, ouă, salată şi mere e rău. De ce e rău? Deoarece repetarea aceloraşi alimente înseamnă acumularea aceloraşi produşi rezultaţi din digestie şi a aceloraşi aditivi. În al doilea rând, aveţi grijă să consumaţi măcar săptămânal cereale integrale sub formă de muesli, paste integrale, pâine integrală, orez.

Conţin cele mai multe fibre, care protejează colonul în sensul că absorb produşii nocivi din digestie şi nu îi lasă să stea în contact cu mucoasa intestinelor. În plus, favorizează elimiarea rapidă a scaunului. În al treilea rând, dacă vă delectaţi la un grătar (cu porc, vită, oaie, peşte), preparaţi şi o salată mare de varză crudă sau murată în sare.

Sau consumaţi alături de friptură muştar, dar natural nu cu aditivi, coloranţi şi făină de grâu (cum sunt majoritatea sortimentelor). Varza şi muştarul conţin compuşi cu sulf care intervin în procesul de detoxifiere, în faza a doua.

În această fază, organismul trebuie să distrugă metaboliţii intermediari rezultaţi din digestia cărnii, care sunt mai periculoşi decât carnea în sine. Şi o va face cu ajutorul produşilor din varză, muştar, conopidă, gulie, broccoli, rucolla.

În al patrulea rând, mâncaţi frecvent orice fel de vegetale, pentru fibrele pe care le conţin şi orice fel de fructe autohtone de preferinţă. Astfel, veţi acumula 30-40 de grame de fibre pe zi, cantitatea optimă pentru protecţia colonului.

 

Tags:
Urmărește CSID.ro pe Google News
Andreea Groza - Redactor colaborator
Mă întâlnesc în fiecare zi cu doctori. Pentru cei mai mulţi pământeni, care nu sunt ipohondri, probabil, acest comportament pare ciudat. Dar socializăm în cadrul unor interviuri în care noi, echipa, încercăm să aflăm poveşti scurte şi concise despre cum putem să funcţionăm optim. Fiecare ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”