Zacuscă din comerţ – sare şi zahăr în exces

O felie de pâine cu zacuscă este mereu binevenită – dimineaţa, seara sau la prânz pentru cei mici şi pentru cei mari. Dacă este preparată ca la carte, cu atât mai bine. Dar dacă lista de ingrediente nu corespunde reţetei? Cum recunoaştem o zacuscă autentică? Ce trebuie să urmărim de pe etichetă înainte de a plăti o zacuscă din comerţ? Câte dintre sortimentele de zacuscă care se comercializează în ţara noastră pot fi consumate de toate categoriile de public de la copii mici, la femei însărcinate, bătrâni, pacienţi cu boli cronice, pacienţi în convalescenţă? La aceste întrebări răspund experţii Asociaţiei pentru Consumatori (fosta Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România - APC România, înfiinţată în anul 1990) care au a analizat conţinutul a 55 mărci de zacuscă de/cu ciuperci, de/cu vinete, de fasole, ţărănească, macedoneană, clasică, cu peşte, comercializate în marile structuri comerciale din  ţara noastră.

Zacusca este o tocană scăzută, de culoare roşie-caldă, foarte aromată, gustoasă, uşor picantă. Reţeta clasică pleacă de la legume proaspete (vinete, gogoşari, ceapă, tomate, morcovi, dovlecei etc., condimentate cu sare, piper, foi de dafin, ardei iute), cu ulei, prin prăjire/fierbere lentă. Este pusă în recipiente de sticlă şi sterilizată.

„Spre deosebire de conservele cu carne, zacusca are avantajul că nu favorizează alterări periculoase pentru sănătate, fiind un aliment relativ sigur, accesibil, comod de folosit”, explică Prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti.

Deşi zacusca cu vinete este cea mai populară, există sortimente de zacuscă cu ciuperci, zacuscă cu fasole şi zacuscă cu peşte. Să prepare zacuscă acasă necesită timp, spaţiu, muncă, sfaturi preţioase despre preparare dar şi despre sterilizare, borcane cu capace, spaţiu pentru depozitare şi mulţi oaspeţi sănătoşi la masă. Şi cu toate acestea, prea puţine gospodine de la oraş îşi mai permit să sacrifice 2 zile aproape exclusive pentru zacuscă. Lipsa timpului, dar şi oferta mare de zacuscă de pe rafturile magazinelor sunt explicaţiile cele mai dese.

Zacusca din comerţ – ghid de cumpărare

Şi totuşi cum cumpărăm? Înainte de a plăti un produs observaţi care este primul ingredient din compoziţie. „În alegerea unei zacuşte trebuie să plecăm de la denumirea acesteia. Astfel, zacusca de ciuperci nu este acelaşi lucru cu zacusca cu ciuperci. Foarte mulţi consumatori nu sunt atenţi la această diferenţă dată de sensul semantic al cuvintelor.

În zacusca de ciuperci, primul ingredient din lista de ingrediente trebuie să fie ciupercile, în proporţia cea mai mare, de cel puţin 40%. Din păcate, una din 10 zacuşte pe bază de ciuperci are denumire înşelătoare care nu respectă regula de mai sus. La zacuştele cu ciuperci, proporţia acestei legume variază între 5% şi 35%”, avertizează conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC coordonatorul studiului.

Zacusca din comerţ – ce citesc cumpărătorii de pe etichetele?

Experţii APC ne lămuresc ”Cei mai mulţi cumpărători sunt interesaţi de termenele referitoare la consum. Legislaţia europeană s-a pus de acord cu privire la obligativitatea indicării pe etichetele produselor alimentare a datei limită de utilizare optimă, menţionată sub forma expresiei „A se consuma, de preferinţă, până la data de...“, care este o perioadă mai scurtă decât data limită de consum (echivalent pentru „termenul de valabilitate“ = „A se consuma până la data de...“). Data limită de consum ţine seama deopotrivă de condiţiile asigurate de comerciant şi, mai departe, de cele asigurate de consumator după achiziţionare. Sunt interzise modificarea datei de către comerciant şi organizarea de promoţii cu produse aflate în ultima zi a acestei perioade”.

Zacusca din comerţ - observaţii ale studiului APC

”Zacuşte cu ciuperci şi 5 linguriţe de zahăr, zacuscă de vinete cu amidon din cartofi, zacuscă de fasole cu 5 grame de sare, zacuscă ţărănească cu 5 linguriţe de zahăr,
zacuscă cu carne de peşte separată mecanic”

Zacuscă din comerţ – ce cantităţi de legume cuprind

Ingredientele regăsite în compoziţia sortimentelor de zacuscă analizate sunt următoarele: hribi, vinete coapte, ghebe, galbiori, bureţi de fag, hribi, ciuperci pleurotus, ciuperci champignion, carne de peşte separată mecanic, fasole, gogoşari copţi, pastă de ardei dulce, tomate, morcovi, ceapă, ardei gras, ardei roşu, pastă de roşii, ardei capia copţi şi decojiţi, piure de cartofi, ulei de floarea soarelui, piper, foi de dafin, usturoi, zahăr, sare, amidon din porumb şi amidon de cartofi.

”Cantitatea de ciuperci din zacusca cu ciuperci variază între 5% şi 35%!”, ”cantitatea de vinete din zacuscă cu vinete variază între 18% şi 35%!”

Zacusca din comerţ – câtă sare conţine?

Produsele analizate de experţii APC au un conţinut ridicat de sare, care variază între 0,35 grame şi 1,4 grame/per 100 grame de zacusca de/cu ciuperci, în timp ce la zacusca de/cu vinete cantitatea de sare variază între 1,07 grame şi 1,5 grame. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare şi au un risc crescut de hipertensiune arterială.

Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură şi cu alte afecţiuni agravate de retenţia de apă provocată de sare: insuficienţă cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecţiuni ale rinichilor şi litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care şi-l procură dintr-o linguriţă rasă de sare (6 grame).

Zacusca din comerţ – citiţi etichetele

”Numeroase surse relevă un fapt mai îngrijorător: o mare parte a consumatorilor nu urmăresc etichetele (nu au încredere, alţii nu pot citi scrisul atât de mic) şi nu înţeleg informaţiile conţinute de etichete. Verificarea etichetelor în cazul produselor alimentare din categoria conservelor trebuie să fie mai frecventă, cu scopul de a asigura că sunt complete, corecte şi nu induc în eroare consumatorii. Cu toate acestea, producătorii recurg adesea la tactici inteligente pentru a da produselor alimentare de calitate inferioară nume atrăgătoare şi înşelătoare”, a mai adăugat prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE Bucureşti.

Citește și:
Dulceaţă şi gem din România: prea mult zahăr şi prea mulţi aditivi
Efectele zahărului în alimentaţia copiilor - atenţie la gem, dulceaţă şi compot
9 modalităţi pentru a-ţi accelera metabolismul
Exclusiv Online - 18.10.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

-->