Exerciţii pentru creier – cum să-ți menții sănătatea creierului prin mișcare

  • Publicat:
  • Actualizat:
Exerciţii pentru creier - cum să-ți menții sănătatea creierului prin mișcare

Exerciţii pentru creier – îl stimulează, îi dă putere, îl face să vibreze! Activităţile aerobice, exerciţii aerobice care cer mult oxigen, hrănesc diferite părţi ale creierului, cu precădere ganglionii bazali, cerebrelul şi corpul calos. Cu plusul de oxigen vine un plus de sânge care vă sporeşte abilitatea de a înţelege şi de a reţine noi informaţii.

Exemple de exerciţii pentru creier

  • Practicaţi statul în mâini sau plutitul cu faţa în jos când sunteţi în bazinul de înot
  • Practicaţi o activitate ce presupune coordonare, cum ar fi tenisul, baschetul, baseballul sau dansul sportiv
  • Când se strică un obiect din gospodărie (un ceas deşteptător sau o broască), desfaceţi-l pentru a vedea cum funcţionează şi încercaţi să îl reparaţi sau să identificaţi piesa defectă. Gândiţi-vă la o versiune mai avansată a acestui exerciţiu – de exemplu, să realizaţi operaţii simple de întreţinere a maşinii, ca schimbul uleiului şi al filtrelor
  • Învăţaţi să jonglaţi, la început cu trei obiecte, sau învăţaţi să faceţi noduri marinăreşti complicate
  • Învăţaţi exerciţii de stretching, mai ales cele destinate grupelor de muşchi pe care nu le solicitaţi prea mult, cum sunt degetele de la picioare, partea de jos a spatelui sau gâtul
  • Stimulaţi activitatea neuronală făcând tumbe, roata sau piruete
  • Săriţi coarda
  • Măriţi timpul în care puteţi sta sub apă fără să respiraţi. Plonjând de la marginea bazinului, înotaţi sub apă cât mai departe, până când aveţi nevoie de aer. Faceţi asta în mod regulat, mergând de fiecare dată ceva mai departe.
  • Mergeţi cu spatele pe o distanţă de 100 de metri (nu uitaţi să vă uitaţi la semafor înainte de a traversa străzile) şi măriţi treptat distanţa pe care o parcurgeţi astfel
  • Încercaţi să meditaţi. Staţi liniştit cu ochii închişi şi mintea concentrată asupra unui singur sunet sau gând şi respiraţi profund.

Ce spun savanții despre mișcare – are sau nu are o influență benefică asupra creierului?

Activităţile care presupun coordonare fizică stimulează dezvoltarea neurală. Studiile au arătat acest lucru în modul cel mai elocvent.

Dr. William T. Greenough a urmărit îndeaproape ce influență au aceste exerciții pentru creier. Într-un experiment, a împărţit cobaii în patru grupe şi a fixat patru niveluri de exerciţiu. Cobaii supuşi la exerciţiile cele mai grele aveau de parcurs construcţii elaborate de frânghii şi punţi. Când li s-a examinat, ulterior, creierul, s-a observat că aveau în jurul neuronilor mai multe capilare decât grupurile de control – cu alte cuvinte, creierul lor primea mai mult sânge.

Studiile pe cobai au fost efectuate şi la Institutul pentru Creier, Îmbătrânire şi Demenţă de la Universitatea California din Irvine.

Dr. Carl Cattman a descoperit că atât cobaii care făceau mişcare moderată pe rotiţe, în cuştile lor, cât şi cei care alergau aproape toată noaptea aveau o cantitate mai mare de substanţe nutritive în creier. De asemenea, ei prezentau niveluri mai înalte ale factorilor de creştere (neutrofine).

Deşi creierul uman e ceva mai greu de studiat, cercetătorii au găsit dovezi că exerciţiul fizic îmbunătăţeşte funcţionarea mentală la oameni.

Roberta Rikli, de la Clinica Lifespan Wellness a Universităţii Statului California din Fullerton, a condus un program de exerciţii pentru creier pe un eșantion de 31 de femei cu vârste cuprinse între 57-85 de ani, cu scopul de a vedea dacă îşi puteau recăpăta timpul de reacţie mentală pierdut odată cu îmbătrânirea.

De trei ori pe săptămână, femeile dintr-un grup făceau gimnastică aerobică sau mergeau pe jos. După trei ani, cercetătoarea a măsurat timpul de reacţie şi a descoperit că în al doilea grup, care nu făcea exerciţii de niciun fel, reacţiile mentale nu numai că nu se îmbunătăţiseră, ci se diminuaseră. Grupul activ, care făcea exerciţii aerobice, a demonstrat o îmbunătăţire clară.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Purtăm mască atunci când facem sport?
Purtăm mască atunci când facem sport?
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”