În România practicile parentale s-au îmbunătăţit, dar se bazează destul de mult pe tradiţie

Practicile parentale s-au îmbunătăţit în România, dar în îngrijirea, creşterea şi educarea copiilor, părinţii au încă lacune sau reproduc modele tradiţionale, rezultă din studiul Unicef "Cunoştinţele, atitudinile şi practicile familiilor şi persoanelor care îngrijesc copii cu vârsta între 0-6 ani", relateaza Mediafax.

Studiul prezentat joi de Unicef arată că există unele diferenţe cu privire la dimensiunile cheie de definire a competenţelor parentale atât în rândul persoanelor afectate de sărăcie (PAS), în raport cu persoanele neafectate de sărăcie (PNAS) cât şi în funcţie de mediul de rezidenţă, nivelul de educaţie sau de etnie.

Astfel, comparativ cu anul 2006, studiul a evidenţiat o creştere a nivelului de cunoştinţe cu privire la nutriţia şi alăptarea copiilor, datorată atât informaţiilor care pot fi oferite prin intermediul televiziunii sau internetului, dar şi modului în care personalul de specialitate, în special medicii, asistentele medicale, interacţionează cu părinţii.

Cu toate acestea, un număr relativ scăzut de părinţi cunosc perioada recomandată pentru alăptarea exclusivă a copilului.

"Deşi aparent gradul de cunoaştere privind avantajele alăptării a crescut, practicile cu privire la alăptare sunt diverse. În acest sens, dintre mamele care nu mai alăptau copilul la momentul realizării studiului, 53,4 la sută au încheiat alăptarea exclusivă înainte de şase luni, 29,4 la sută au continuat până la un an, iar 17,1 la sută au continuat până peste un an.
Utilizarea unor practici necorespunzătoare de alăptare sau absenţa informaţiilor cu privire la metodele adecvate pentru a reuşi să continue alăptarea atunci când se confruntă cu anumite probleme sunt unele dintre potenţiale cauze ale întreruperii alăptării sau ale începerii timpurii a diversificării. În cazul persoanelor afectate de sărăcie pare să existe tendinţa de a prelungi peste şase luni perioada în care copilul este hrănit exclusiv cu lapte", se arată în studiu.

Pe de altă parte, iniţiatorii studiului au constatat că diversificarea alimentaţiei copiilor după primele şase luni se bazează mai rar pe considerente ştiinţifice, părinţii având tendinţa de a se ghida în continuare după cunoştinţele şi practicile tradiţionale.

"S-au întâlnit frecvent şi practici de introducere a produselor de patiserie, cofetărie şi a altor mâncăruri gătite nerecomandate în alimentaţia copilului mic. În general, părinţii cunosc şi respectă recomandările referitoare la igiena alimentară corectă, însă un procent destul de ridicat utilizează metode eronate cum ar fi folosirea apei de băut dintr-o sursă de apă stătătoare, spălarea fructelor în lighean sau ştergerea lor cu o cârpă etc. Sub un sfert dintre persoanele sau familiile care consumă apă din fântână fierb apa înainte de a o oferi copiilor", se arată în documentul citat.

Astfel, doar 12,1 la sută PAS, respectiv 22 la sută PNAS fierb apa provenită din surse curgătoare şi stătătoare înainte de consum, specialiştii arătând că procentele sunt îngrijorătore pentru starea de sănătate a copiilor.

"Cantităţile de nitriţi, nitraţi şi impurităţile apei ce pot fi ingerate atunci când apa pe care o consumă copiii provine din surse neverificate pot avea repercusiuni majore asupra stării de sănătate a copiilor. 17 la sută din respondenţi folosesc în alimentaţia copiilor fructe şi legume spălate în lighean cu apă caldă său rece", se arată în studiu.

Iniţiatorii studiului au mai constatat că 36,9 la sută dintre părinţi apreciază ca fiind corect enunţul "Pericolul este perceput de copil de la vârsta de un an", deşi specialiştii consideră că acesta începe să recunoască pericolul sau diferite reguli abia după vârsta de 19 luni.

Cu toate că la nivel declarativ părinţii înţeleg nevoile copiilor din punct de vedere al jocului, al comunicării şi al interacţiunilor, discuţiile cu diverşi actori locali arată o realitate uşor diferită.

"Copiii din familiile afectate de sărăcie se joacă mai puţin decât ceilalţi cu jucării sau răsfoiesc mai puţin diferite cărţi, atât pentru că acestea le lipsesc cât şi pentru că părinţii din familiile afectate de sărăcie acordă o importanţă mai scăzută jocului în dezvoltarea copiilor. În cazul familiilor din mediul urban, tehnologia tinde să ia locul activităţilor obişnuite ale copilăriei", se mai arată în document.

În plus, numai 50,3 la sută dintre copiii cu vârste între 0 şi şase ani cuprinşi în studiu participă la o formă de educaţie timpurie: grădiniţă, creşă sau centru de zi, iar acasă copiii sunt implicaţi mai mult în jocuri şi activităţi în aer liber (72 la sută), 65 la sută desenează sau colorează şi 66 la sută răsfoiesc cărţi, citind sau uitându-se la poze.

Iniţiatorii studiului au mai constatat şi că taţii alocă, în general, mai puţin timp jocului cu copiii, ceea ce poate ridica o problemă din perspectiva internalizării unor roluri sociale cheie în formarea echilibrată a identităţii copilului.

Studiul a fost făcut pe un eşantion format din 1.420 de părinţi şi persoane care se ocupă de îngrijirea copiilor (1.100 PAS, respectiv 320 PNAS), care aveau la momentul culegerii datelor cel puţin un copil cu vârste între 0 şi şase ani.

Citește și:
Copilul vegetarian - sănătos sau pofticios?
Femei vs. Bărbaţi – care gândesc mai raţional?
Top zece motive pentru care se ceartă cuplurile
Exclusiv Online - 18.04.2015 Sursă foto: Shutterstock

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.