Alăptare: dietă, perioadă, beneficii

Un bebeluş hrănit la sân este un bebeluş cu şanse maxime să se dezvolte sănătos. De aceea, specialiştii încurajează mamele să nu ocolească una dintre cele mai importante atuuri ale unei imunităţi performante pe termen lung: hrănirea la sân. Medicul Ruxandra Pleşea explică pe larg beneficiile alăptării, perioada optimă de alăptare şi dieta recomandată mamelor.

Alăptare beneficii

CSÎD: Care sunt beneficiile alăptării?

Dr. Ruxandra Pleşea:
Alăptarea asigură încă din primele ore de viaţă ale bebeluşului o bună colonizare microbiană a acestuia, datorită căreia se va forma o floră intestinală ce ''va avea grijă'' de sistemul imunitar al copilului, pe termen lung. Şi tot din primele momente, se stabileşte o legătură emoţională unică între mamă şi copil, alăptarea nefiind doar nutriţie, ci şi multă emoţie şi căldură. De multe ori, copilaşul doreşte să fie alăptat pentru a se simţi în siguranţă şi pentru a primi iubire.

Factorii nutriţionali din laptele matern sunt perfect adaptaţi nevoilor fiecărui copil. În plus, spre deosebire de formulele de alăptare, conţine hormoni, anticorpi, factori imunitari cu rol deosebit de important pentru tot restul vieţii copilului. Bebeluşii alăptaţi se confruntă cu mai puţine alergii, au un risc mai scăzut de sindrom metabolic, de dezvoltare a diabetului zaharat şi a bolilor autoimune. În plus, laptele matern este perfect steril, adaptat în orice moment pentru bebe, nu este alergen, este ieftin şi comod.

Alăptare: perioadă optimă

CSÎD: Care este perioada optimă de alăptare?

Dr. Ruxandra Pleşea:
Alăptarea este indicată minimum 6 luni, însă este ideal să se continue până la 2 ani.

CSÎD: Care sunt obstacolele în cazul alăptarii şi cum pot fi depăşite?

Dr. Ruxandra Pleşea:
Primul obstacol este ''mindsetul ''mamei, abordarea sa; dacă apar teama, anxietatea, gândul că ''eu nu am lapte'', atunci deja exista un blocaj psihologic. Sunt extrem de puţine situaţiile în care mama nu are lapte îndeajuns şi le vom aborda mai jos. De regulă, fiecare mamă are lapte şi ar trebui să creadă foarte puternic în acest lucru firesc. Apoi, pot fi obstacole ce ţin de starea fizică; dacă dieta este dezechilibrată, foarte săracă în calorii şi nutrienţi, dacă mama nu este odihnită, dacă traversează o perioada de stres psihoemoţional şi supărare, atunci alăptatul poate fi tulburat.



Alăptare: contraindicaţii

CSÎD: Care sunt situaţiile medicale care împiedică alăptarea?

Dr. Ruxandra Pleşea
: a. În cazul anumitor tratamente pe care mama trebuie să le urmeze - în cursul tratamentelor medicamentoase sunt substanţe ce trec în laptele matern şi sunt nesigure sau micşorează producţia de lapte matern. Tratamentele chimioterapice, antiretrovirale, radioactive, psihiatrice nu sunt compatibile cu alăptarea. Dacă tratamentul este temporar, se pot face stocuri de lapte matern, la congelator, cu ajutorul pompelor speciale, iar apoi alaptatul poate fi reluat. De asemenea, dacă mama a urmat tratamente radioterapice, în special pentru cancerul de sân, nu va alăpta.

b. Într-un foarte mic procent, sunt femei ce nu pot produce o cantitate normală de lapte – acestea au sâni hipoplazici, din cauza anumitor patologii precum sindromul de ovar polichistic, hipotiroidism, mastectomie. În astfel de cazuri, se completează alăptarea cu formule de lapte praf;

c. Dependenţă de substanţe ilegale, alcoolism;

d. În cursul anumitor bol infecioase: HIV, HTLV ,tuberculoza activă, herpes al sânului cu leziuni active etc.;
e. Condiţii ale bebelusului ce împiedică alăptarea: boli rare metabolice genetice - galactozemia, fenilcetonurie - este permisă alăptarea în cantitate mică, defecte palatale;
.

Alăptare: dietă

CSÎD: Care este dieta optimă pentru o mamă care alăptează?

Dr. Ruxandra Pleşea:
Dieta mamei care alăptează se suplimentează caloric cu aproximativ 500 de kcalorii/zi faţă de perioada de dinaintea sarcinii. Mama trebuie să urmeze o dietă echilibrată, cu un conţinut proteic de 1,1 grame/kg corp. Proteinele, prezente în cele 3 mese ale zilei, vor fi atât de provenienţă animală, cât şi vegetală.

Sursele de proteine sunt peştele gras (sardine, macrou cât mai des, cod, ton), fructele de mare (nu mai des de 2 porţii/săptămână, pentru a nu acumula metale grele ce ajung în laptele matern), carnea slabă, ouăle, lactatele, leguminoasele, nucile şi seminţele.

Alegeţi lactate cu un conţinut normal de grăsime pentru aportul de vitamina D şi evitaţi lactatele “zero”, intens prelucrate şi cu adaos de amidon ce le creşte indicele glicemic. Alături de sursele de proteine, se adaugă o porţie modestă, cât podul palmei, de glucide lente (pâine integrală, cartofi copţi, cereale integrale gătite), o lingură de ulei de măsline presat la rece pentru fiecare masă şi muuulte legume.

Gustările vor fi cu fructe şi seminţe sau cu kefir şi seminţe. Cu cât mai puţin sunt prezente dulciurile, cu atât mai bine, deoarece nu aduc niciun beneficiu mamei sau copilului şi chiar ne impiedică să dăm jos kilogramele acumulate în timpul sarcinii. Prezenţa fructelor şi legumelor proaspete şi bogate în fitonutrienţi este esenţială. Acum, în sezon, se vor alege neapărat fructele de pădure (afine, mure, cătină, zmeură), prunele, nucile în coajă. 

Dacă astfel de surse de micronutrienti nu sunt prezente zilnic in dieta, suplimentăm cu o multiformulă special dedicată perioadei de alăptare. Sunt foarte puţine alimente asociate cu prezenţa colicilor la copii şi este ideal să testaţi reactia bebeluşului înainte de a alege să eliminaţi “alimente suspecte” pe nedrept.

Evitaţi aportul excesiv de usturoi, ceapă, alimente ce balonează, condimentele iuţi sau foarte puternice, alcoolul, cafeaua în exces - adica mai mult de o porţie/zi - alimentele la care aveţi alergie, sucurile şi alimentele intens procesate, bogate în aditivi sau coloranţi. Ideal este să avem mâncarea gătită acasă. Dietele severe de slabire sunt contraindicate în timpul alăptarii, la fel şi cele hiperpoteice, cetogene.

Dieta strict vegană este greu de alcătuit pentru a asigura necesarul de nutrienţi, necesită o atenţie şi efort sporite şi neapărat suplimentare cu o multiformulă de vitamine şi minerale ce conţine vitamnina B12, fier, acizi graşi, vitamina D, iod. Aceste mămici ar trebui să-şi facă regulat o verificare a statusului nutriţional atât în presarcină, sarcină, dar şi în perioada de alăptare şi să ia masuri dacă apar carenţe nutriţionale.

Citește și:
Tot ce vrei să afli despre alăptare!
Asociaţia „ProMAMA Center” lansează primul “Institut şi Centru de Lactaţie şi Alăptare” din România
Afla totul despre alaptare!
Exclusiv Online - 24.08.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.