Dislipidemie: cauze şi tratament

Dislipidemia este o afecţiune complexă cauzată fie de cauze genetice, fie de stilul de viaţă neechilibrat. Dislipidemia se declanşează atunci când nivelul lipidelor în sânge este prea mare sau prea mic. Lipidele din sânge sunt substanţe grase precum trigliceridele şi colesterolul. Ca o mare surpriză, diagnosticul de dislipidemie este primit şi de persoane care au un stil de viaţă sănătos bazat pe o dietă echilibrată. Există situaţii când dislipidemia necesită tratament medicamentos, dar şi situaţii când aceasta se poate corecta doar prin alimentaţie şi mişcare.

Dintre toate grăsimile pe care sângele le conţine în mod natural, cel mai des se vorbeşte în jurul nostru despre colesterol, valorile crescute ale acestuia fiind un ”bau-bau” modern, iar la capatul tunelului stă infarctul Pe lângă factorii genetici, alimentaţia de tip fast-food, mâncărurile semi-preparate, grăsimile alimale în exces, alcoolul, fumatul, sedentarismul, lipsa odihnei sunt incriminate atunci nivelul ”colesterolului rău” creşte. Acesta este doar un aspect al dereglării nivelului de grăsimi în sânge. Atunci când nivelul grăsimilor în sânge se alterează se acordă diagnosticul de dislipidemie.

Cele mai comune forme de dislipidemie implică un nivel ridicat al colesterolului LDL (aşa numitul colesterol rău) sau/şi un nivel scăzut al HDL (aşa numitul colesterol bun) sau/şi un nivel modificat al trigliceridelor. Lipidele sau grăsimile din sânge sunt providerii de energie către celule.


Colesterolului LDL este considerat rău deoarece cauzează placă ce se depune pe vasele de sânge

Colesterolul HDL este considerat colesterol bun căci reuşeşte să elimine colesterolul rău din sânge

Trigliceridele se dezvoltă atunci când caloriile nu sunt arse şi se depozitează sub formă de grăsime. 

Nivelul de lipide sănătoase variază în mod natural de la persoană la persoană. De altfel, oamenii cu un ridicat nivel de trigliceride sau unul foarte mic al colesterolului LDL au tendinţa de a dezvolta ateroscleroza.

Ateroscleroza apare atunci când grăsime acumulată în plăci se depune pe vasele de sânge şi îngreunează circulaţia sângelui. În timp această placă poate creşte şi cauza probleme majore de sănătate precum infarct sau atac cerebral.

Dislipidemie - factori de risc

Obezitatea, un stil de viaţă sedentar, lipsa exerciţiile fizice din rutina zilnică, consumul de alcool, consumul de tutun, consumul de droguri sau substanţe stupefiante, infecţiile cu transmitere sexuală, diabet de tipul 2, hipotiroidism, afecţiuni cronice ale rinichilor, boli ale ficatului, vârsta înaintată, o dietă bogată în grăsimi saturate şi grăsimi animale, părinţi sau bunici cu dislipidemie - reprezintă factorii de risc al diagnosticului de dislipidemie.

Important de ştiut, femeile la vârsta menopauzei au tendinţa de a prezenta niveluri mărite ale colesterolului rău. Colesterolul ridicat este de obicei tratat cu statine, ce interferează cu producţia de colesterol în ficat. Dacă statinele dau greş în scăderea colesterolui LDL mărit, doctorul specialist poate recomanda medicamente adiţionale cum ar fi: ezetimibe, niacin, fibrates, evolocumab şi alirocumab, lomitapide şi mipomersen.

Dislipidemie - valori reduse prin dietă sănătoasă

Câteva schimbări în stilul de alimentaţie sunt de ajutor în reglarea nivelului grăsimilor în sânge. reducerea consumului de grăsimi nesănătoase cum ar fi cele din carnea roşie, lactatele integrale, carbohidraţii rafinaţi, ciocolata, cipsuri, mâncăruri prăjite, mişcare regulată, menţinerea greutăţii corporale, slăbirea dacă este nevoie, reducerea consumului de alcool, stoparea fumatului, evitarea şezutului într-o poziţie multe ore, creşterea consumului de grăsimi polinesaturate cum sunt cele din nuci, seminţe, peşte, cereale intergrale, ulei de măsline. Administrarea de suplimente alimentare Omega 3, fibrele dietetice din fructe integrale, legume, cereale integrale, cel puţin 6-8 ore de somn de noapte, hidratare corespunzătoare zi de zi.

Dislipidemia - semne şi simptome

În cazul unei dislipidemii uşoare, nu apar semne şi simptome evidente. Aceasta se poate depista prin analize de sânge uzuale şi corecta printr-un stil de viaţă sănătos şi mişcare. Toate persoanele de peste 20 de ani sunt sfătuite să controleze prin analize de sânge nivelul grăsimilor din sânge.

Pacienţii diagnosticaţi cu dislipidemie trebuie să contacteze doctorul dacă au simptome precum - dureri în piept, ameţeală, stări de epuizare, glezne şi picioare umflate, dificultăţi respiratorii, transpiraţie rece, stări de vomă. De asemenea, dacă observaţi apariţia unor leziuni plane, de culoare gălbuie localizate la nivelul pleoapelor (xantelasme), leziuni localizate la nivelul tendoanelor (xantoame) trebuie să vă prezentaţi la medic.

Foarte important - pacienţii diagnosticaţi cu dislipidemie severă trebuie să urmeze tratament medicamentos şi să adopte un still de viaţă sănătos.

Dislipidemia asociată - boli cu care se însoţeşte

Dislipidemia apare şi în cazul pacienţilor care suferă de diabet zaharat, obezitate, probleme de funcţionare a tiroidei, boli ale rinichilor,afecţiuni hepatice, persoane care suferă de alcoolism, persoane care o dietă bazată pe proteine, diete bogate în grăsimi saturate. În aceste cazuri, numele afecţiunii este de dislipidemia asociată.

Dislipidemie - cauzată de defecte genetice

Pe lângă, cazurile de pacienţi cu diagnostic dislipidemie asociată unor afecţiuni, există două tipuri de dislipidemii genetice - dislipidemie autosonal dominantă (unul dintre părinţi are acest defect genetic la nivelul genelor care sintetizează enzimele implicate în hidroliza grăsimilor sau defect la nivelul genelor implicate în sinteza apoproteinelor) sau dislipidemii autosomal recesive (atât mama cât şi tata s-au născut cu aceste defecte genetice la nivelul genelor care sintetizează enzimele implicate în hidroliza grăsimilor sau la nivelul genelor implicate în sinteza apoproteinelor).

Dislipidemie netratată - riscuri

Această afecţiune netratată duce creşterea riscului pentru ateroscleroză, boală vasculară periferică, risc pentru dezolvoltarea afecţiunilor cardiovasculare. Dacă se urmează tratamentul medicamentos personalizat şi au loc îmbunătaţiri ale nivelului colesterolului LDL (scad valorilor colesterolului rău în sânge), scade nivelul trigliceridelor, cresc valorile colesterolului bun HDL.
 

Citește și:
Dieta anti-colesterol – ce mananci pentru a scadea colesterolul
Şi copiii pot avea colesterol mărit. Iată care sunt cauzele şi cum poate fi prevenit prin alimentaţie
Fără colesterol nu există viaţă
Exclusiv Online - 18.09.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.