Dr. Lucian Russu: „Pericolul gripei nu a trecut”

Medicii spun că riscul de a contracta virusul gripal e mare până la finalul lui martie. Iată cum putem preveni îmbolnăvirea!
  • Publicat:
  • Actualizat:
Dr. Lucian Russu: „Pericolul gripei nu a trecut

Suntem în plină epidemie de gripă şi numărul celor care se îmbolnăvesc creşte pe zi ce trece, chiar dacă temperaturile încep să fie mai domoale. Contrar aşteptărilor, riscul de a face gripă nu este mai mare atunci când e ger, ci în perioada de tranziţie de la sezonul rece la cel cald, când temperaturile variază des şi brusc. Dr. Lucian Russu, medic specialist Medicină de Familie şi Dermato-Venerologie, explică de ce creşte riscul de a contracta virusul gripal în această perioadă, cum diferenţiem o simplă răceală de o gripă şi care este conduita corectă de tratament.

Întreg continentul european se confruntă cu o epidemie de gripă, iar România se află pe lista ţărilor în care se caută de urgenţă soluţii pentru stoparea răspândirii virusului gripal. Pentru a evita îmbolnăvirea şi a grăbi vindecarea, sunt necesare o serie măsuri. În primul rând, o igienă corectă, spălatul temeinic al mâinilor, purtarea măştilor de protecţie, a halatelor şi a mănuşilor de unică folosinţă – în cazul personalului medical, evitarea locurilor supraaglomerate, dar şi vaccinarea antigripală – toate acestea reduc considerabil riscul de a suferi de gripă. În cazul în care simptomele de răceală şi gripă s-au instalat deja, pe lângă tratamentele prescrise de medic, este important să avem un stil de viaţă echilibrat, din care să nu lipsească alimentaţia sănătoasă şi diversificată, exerciţiile fizice, odihna şi hidratarea.

Vaccinul antigripal nu este activ imediat

Categoriile vulnerabile în faţa gripei sunt cele cu o imunitate scăzută – persoanele vârstnice, copii, dar şi cele cu afecţiuni care scad rezistenţa corpului în faţa bolilor, cum ar fi bolile cardiovasculare, pulmonare, diabet etc. Cei care au trecut recent printr-o intervenţie chirurgicală, care fac radioterapie şi/sau chimioterapie, persoanele care răcesc des şi au un istoric medical cu episoade frecvente de gripă şi afecţiuni respiratorii se află, de asemenea, în grupa de risc.

„Imunizarea este cea mai eficientă soluţie pentru cei care sunt vulnerabili şi vor să prevină îmbolnăvirea. În plină epidemie de gripă, cabinetele de medicină de familie, spitalele, farmaciile nu mai au stocuri de vaccin antigripal, pentru că multe persoane decid să se imunizeze în acele momente, de teamă să nu se îmbolnăvească. Ceea ce puţini ştiu, însă, este că vaccinul îşi face efectul abia la trei săptămâni de la efectuarea acestuia, de aceea se şi recomandă efectuarea lui la debutul şi mijlocul toamnei, nu în plină epidemie“, atrage atenţia Dr. Lucian Russu. Chiar şi aşa, medicul ne sfătuieşte să ne vaccinăm chiar şi în aceste momente, dacă ne aflăm în categoriile vulnerabile, pentru că pericolul de a contracta virsul gripal nu a trecut, din contră.

Riscurile trecerii de la temperaturile scăzute la cele ridicate

Potrivit medicului Lucian Russu, pe timp de ger sau temperaturi scăzute suntem mai în siguranţă decât în perioadele cu vreme blândă. Gerul nu este mediul prielnic de propagare a virusului – riscul de a contracta virusul este cel mai mare când se înregistrează diferenţe mari de temperatură, într-un timp foarte scurt, în special în perioada de tranziţie de la sezonul rece la cel cald. Explicaţia este simplă, spune medicul. „Oamenii sunt neatenţi la sănătate şi au tendinţa să se îmbrace mai subţire, ies afară cu capul gol sau imediat ce şi-au spălat capul şi consumă mai puţine băuturi calde decât atunci când e foarte frig. Cu alte cuvinte, lasă garda jos. În acest fel, corpul trebuie să se adapteze schimbărilor bruşte de temperatură, devine mai sensibil, răceşte, iar bariera naturală de protecţie împotriva bolilor este afectată. În aceste condiţii, gripa se manifestă pe un fond de imunitate scăzută”, explică Dr. Lucian Russu.

Cum facem diferenţa între gripă şi răceală

Înainte de a începe orice tratament, este necesar să ştim cu ce ne confruntăm – o răceală, o banală răceală, o răceală gravă sau gripă. Tuse, strănut, stare de moleşeală, dureri de cap – acestea sunt simptomele frecvente cu care debutează o răceală. Spre deosebire de răceală,  gripa este însoţită încă de la debut de o febră mare – 39 sau chiar 40 de grade Celsius.

„Gripa este provocată de un virus, care poate fi de tip A, B sau C. Comun este virusul gripal de tip A, dar există şi mai multe subgrupe: 1, 2, 3, 4 sau 5. Vaccinurile gripale ne protejează, de obicei, pentru virusurile de tip A, pentru că se face o prognoză la nivel mondial şi se ia în calcul cât de mare e probabilitatea de a contracta un anumit virus. Vaccinul antigripal înglobează aceste subgrupe, însă virusul se poate transforma, evoluează, şi apare mutaţia virală. În aceste situaţii, imunizarea nu previne complet îmbolnăvirea şi putem să vorbim de o epidemie de gripă“, explică medicul specialist.

Ce sunt testele de gripă şi de ce trebuie efectuate înainte de imunizare

În ceea ce priveşte imunizarea, Dr. Lucian Russu spune că vaccinul trebuie făcut doar dacă este necesar, în special dacă persoana respectivă se află în grupa de risc. Cei care au o imunitate crescută şi nu lucrează în comunităţi mari sunt mai puternici în faţa bolii. Chiar dacă beneficiile sale sunt mai mari decât riscurile pe care le presupune, vaccinul gripal nu este lipsit de reacţii adverse. E posibil să apară roşeaţă, durere, tendinţa de învineţire la locul injectării. De asemenea, persoana în cauză poate avea dureri de cap, musculare şi articulare, febră şi o stare generală de rău, adică dezvoltă o reacţie exagerată la vaccin, dacă la momentul când s-a făcut injecţia exista deja un virus gripal în perioada de incubaţie care încă nu s-a manifestat.


„Pentru a ne asigura că nu se întâmplă acest lucru, este indicat ca, înainte de imunizare, să facem testele de gripă. Acestea ne semnalează dacă pacientul este deja bolnav de gripă, ceea ce înseamnă că nu mai trebuie să ajungă în sânge o doză suplimentară de virus. În plus, rezultatele testelor de gripă sunt de folos medicului pentru a pune un diagnostic asumat şi pentru a prescrie un tratament corect. În urma efecturării unui test de gripă, se stabileşte clar dacă e vorba de răceala de gripă şi se face diferenţierea între diversele tulpini de gripă. De asemenea, rezultatele obţinute ne arată dacă virusurile au evoluat şi astfel tratamentul se poate adapta nevoilor pacientului. Testul de gripă este minim invaziv şi este recomandat oricui, pentru că nu are contraindicaţii. Recoltarea se poate face atât din nas, cât şi din faringe, iar rezultatele se pot obţine în aceeaşi zi sau, în caz de urgenţă, în cel mult o oră de când ajunge proba la laborator“, mai spune medicul Lucian Russu.

Antibioticele nu numai că nu tratează, dar pot agrava gripa!

Din păcate, se face foarte des confuzie între afecţiunile provocate de virusuri şi bacterii. Complicaţiile bacteriene apar tardiv, după instalarea virusului şi, implicit, a gripei, şi favorizează apariţia unor boli grave, putând duce chiar la deces. Gripa este însă o infecţie virală, nu bacteriană, aşa că NU se tratează cu antibiotice. Nu numai că aceste pastile nu ajută la combaterea bolii, dar slăbesc rezistenţa organismului în faţa acesteia. De asemenea, până la un anumit punct, febra este semnul că organismul luptă cu infecţia, aşa că nu trebuie să intervenim cu pastile care să coboare febra decât când aceasta depăşeşte 40 de grade Celsius (38,5-38,6 grade Celsius la copii) şi pune în pericol viaţa. Prin transpiraţie, corpul elimină toxinele şi se reface după ce a eliminat virusul din corp.

„În lupta antivirală, avem doar câteva medicamente eficiente, se pot număra pe o mână. Nu este de competenţa celor fără studii medicale să recurgă la automedicaţie. Antiviralele au foarte multe efecte secundare, pot genera noi probleme de sănătate, aşa că doar doctorii sunt în măsură să ofere o schemă de tratament, ţinând cont de mai mulţi factori. Şi aici aş mai vrea să întăresc o dată importanţa efectuării unui test de gripă, pentru că antiviralele se prescriu doar în cazul gripei, nu a unei simple răceli“, conchide medicul de familie Lucian Russu.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Dr. Lucian Russu - Medic primar dermatolog
Dr. Lucian Russu este Medic specialist dermatologie și venerologie în cadrul Clinicii Biomedica. Experiență Medic primar Dermatologie Biomedica Internațional 1995 - prezent Educație Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București Medicină Titluri ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”