Eritrocite - de ce sunt de importanţă vitală

Eritrocitele mai sunt denumite şi globule roşii  sau hematii. Ele  reprezintă aproximativ 40% din volumul sanguin. Au un rol cheie în sănătatea întregului organism - un număr prea mic provoacă anemie, un număr prea mare de globule roşii poate duce infarct miocardic şi accident vascular cerebral. Am aflat mai multe informaţii utile despre eritrocite din Agenda Medicală Merk, ediţia a II a, Medicul Casei, editura All.

Sângele reprezintă un amestec complex de plasmă componenta lichidiană, globule albe, globule roşii şi plachete. Organismul conţine aproximativ 5 sau 6 litri de sânge.

Eritrocite – definiţie

Globulele roşii conţin hemoglobină, o proteină care conferă sângelui culoarea roşie şi capacitatea de a prelua oxigenul la nivel pulmonar şi de a-l transporta către toate ţesuturile corpului. Oxigenul este utilizat de celule pentru producţia de energie cu formarea de dioxid de carbon. Eritrocitele transportă dioxidul de carbon de la ţesuturi la plămâni. Când numărul eritrocitelor scade prea mult (anemie) capacitatea sângelui de a transporta oxigenul se reduce şi persoanele afectate prezintă slăbiciune şi oboseală. Atunci când numărul de celulele roşii în sânge devine prea mare, vâscozitatea sângelului devine prea mare astfel încât se coagulează mai uşor şi creşte riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral.

Eritrocite – formarea celulelor sanguine

Eritrocitele, majoritatea globulelor albe şi plachetele sunt produse în măduva osoasă, un ţesut moale cu un conţinut crescut de grăsime prezent în cavităţile osoase. În măduva osoasă toate celulele sanguine au originea într-un singur tip de celulă nespecializată denumită celulă stem. Prin diviziunea celulelor stem se formează celule imature cap de linie pentru globulele roşii, globule albe şi plachetelor. Rata de producţie a celulelor sanguine este controlată de necesităţile organismului. Durata de viaţă a celulelor sanguine normale este limitată între câteva ore şi câteva zile pentru globulele albe, până la aproximativ 10 zile pentru plachete şi până la aproximativ 120 de zile pentru globulele roşii astfel încât trebuie înlocuite continuu.

Anumite situaţii declanşează producţia suplimentară de celule sanguine. Când concentraţia oxigenului la nivelul ţesuturilor organismului scade sau când numărul globulelor roşii se reduce rinichii produc şi eliberază eritropoietină un hormon care stimulează producţia medulară sau globule roşii. Măduva osoasă produce şi eliberează mai multe globule albe ca răspuns la infecţii. De asemenea, produce şi eliberează mai multe plachete ca răspuns la sângerare.

La persoanele în vârstă măduva osoasă are capacitate mai redusă de a produce un număr mare de celule sanguine. Consecinţa este apariţia anemiei.

Eritrocite - principalele cauze ale anemiei

Se vorbeşte foarte des în jurul nostru despre anemie. Popular anemia este conectată cu lipsa de fier. În realitate există mai multe cauze. Pe lângă sângerarea excesivă, anemia mai poate fi cauzată de scăderea producţiei de globule roşii sau creşterea distrucţiei eritrocitelor.

Scăderea producţiei de etritrocite poate fi determinată de:

  • deficit de fier,
  • deficit de vitamina B12,
  • deficit de acid folic,
  • deficit de vitamina C,
  • boli cronice,
  • anemie aplastică,
  • mielofibroză,
  • mielofibroză,
  • mielodisplazie,
  • mielom multiplu, 
  • leucemie,
  • limfom

Creşterea distrucţiei de eritrocite poate ca apărea ca urmare a unor boli precum: cancer metastatic, splenogalie, leziuni mecanice ale globulelor roşii, reacţii autoimune împotriva globulelor roşii, hemoglobinurie paroxistică nocturnă, sferocitoză ereditară, elitocitoză ereditară, deficit de G6PD, siclemie, hemoglobinopatie C, hemoglobinopatie S-C, hemoglobinopatie E, talasemie.

Eritrocite - anemia din bolile cronice

Unele boli cronice determină scăderea producţiei de globule roşii aceasta fiind consecinţa unor proteine denumite citochine care interferă cu mecanismele implicate în eritropoieză.
Bolilele cronice aduc adeseori anemie, mai ales la persoanele în vârstă. Infecţii, inflamaţii, tumori maligne sunt implicate cel mai frecvent în diminuarea producţiei de globule roşii. Din moment ce inhibiţia nu este în general severă, anemia apare lent şi devine manifestă doar după un anumit timp. Deoarece la nivelul măduvei osoase nu mai poate fi depozitat fier acest tip de anemie este denumit adeseori anemie prin deficit de reutilizare a fierului.

Eritrocite - anemia hemolitică autoimună

Anemia hemolitică autoimună reprezintă un grup de boli caracterizat prin disfuncţia sistemului imunitar care produce autoanticorpi ce atacă globulele roşii ca şi cum acestea ar fi elemente străine organismului. Anemia hemolitică autoimună poate apărea la orice vârstă şi afectează predominant femeile.

Citește și:
Legătura dintre pepene şi anemie. În ce combinaţii poate fi servit fructul verii
Alimente indicate şi contraindicate în anemie. Sfatul nutriţionistului
Stafide pentru anemie şi energie - vezi avantajele stafidelor
Exclusiv Online - 04.12.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.