Fibrilaţia atrială, “ucigaşul din umbră” care favorizează accidentul vascular cerebral

“Prezenţa românilor la medic este primul pas în prevenţia accidentului vascular cerebral” şi-a început pledoaria doamna doctor Rodica Tănăsescu, Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, în cadrul unui eveniment ce anunţă finalul campaniei „Parcurile Inimilor Fericite”.

În cadrul acestei campanii, desfăşurată în perioada 6-29 octombrie 2014,  au avut loc testări gratuite pentru depistarea afecţiunilor cardiace în trei mari oraşe din România, respectiv Cluj-Napoca, Timişoara şi Bucureşti.

Peste 1.200 de persoane au beneficiat din partea medicilor cardiologi de evaluări gratuite ale riscului cardiovascular, precum electrocardiograma, măsurarea tensiunii arteriale şi a pulsului.
Peste 7% dintre aceştia au fost identificaţi cu fibrilaţie atrială şi, mai grav decât atât, aproape jumătate dintre ei nici măcar nu ştiau că suferă de aşa ceva.

Fibrilaţia atrială

Fibrilaţia atrială poate fi definită, pe înţelesul tuturor, ca un ritm complet dezordonat al inimii spune Dr. Anca Dan, reprezentantă a Societăţii Române de Cardiologie.

Frecvenţa normală a inimii se situează între 60 şi 100 de bătăi pe minut. Orice valoare depăşeşte această limită este considerată o anomalie a ritmului cardiac.

“Fibrilaţia atrială este prima cauză de spitalizare pentru tulburări de ritm ale inimii şi reprezintă o povară pentru sistemul de sănătate, pentru pacient şi pentru societate din cel puţin două motive: primul – scade calitatea vieţii şi creşte semnificativ necesitatea spitalizărilor, al doilea – creşte mortalitatea de două ori prin complicaţia sa cea mai de temut, respectiv accidentul vascular cerebral” a completat Dr. Anca Dan.

Fibrilaţia atrială creşte de cinci ori riscul de a face un accident vascular cerebral. La nivel european se apreciază că aproximativ 6 milioane de persoane suferă de fibrilaţie atrială, iar în România numărul pacienţilor ajunge undeva în jurul cifrei de 200.000.

De asemenea, Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază că, până în anul 2050, numărul pacienţilor care vor suferi de fibrilaţie atrială la nivel mondial va ajunge la 30 de milioane.

Important de menţionat este faptul că accidentele vasculare cerebrale la pacienţii cu fibrilaţie atrială cresc cu 70% riscul de mortalitate, prelungesc cu 20% spitalizarea şi reduc cu 40% rata de recuperare.

Principalele simptome ale fibrilaţiei atriale sunt: palpitaţiile, pulsul neregulat, lipsa de aer, senzaţia de leşin, oboseala, ameţelile şi durerile toracice. Frecvent, fibrilaţia atrială este însoţită de boli precum hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, diabet zaharat, boli pulmonare, obezitate sau hipertiroidism.

Fibrilaţia atrială este al doilea factor de risc pentru apariţia accidentului vascular cerebral, după hipertensiunea arterială.
Anual peste 65.000 de români suferă un accident vascular cerebral şi aproape o treime dintre aceştia rămân cu diverse grade de dizabilitate.

Accidentul vascular cerebral

Pentru a preveni accidentul vascular cerebral – a treia cauză de mortalitate în România după bolile cardiovasculare şi cancer – este necesară educaţia şi informarea publicului larg.

“Primul pas în prevenţie este prezenţa pacientului la medic. Mulţi oameni nu vor pur şi simplu să vină la medic. Al doilea pas este reprezentat de atacul ischemic tranzitor, care ar trebui tratat ca o urgenţă deoarece poate anunţa un viitor accident vascular cerebral.

Apoi, este foarte importantă complianţa la tratament, şi anume cum respectă pacienţii tratamentul pentru fibrilaţie atrială.

Statisticile arată că un bolnav se ţine de tratament doar 6 luni din an, ceea ce nu este deloc normal şi benefic pentru sănătate. Trebuie ştiut că tratamentul se face zi de zi, fără întreruperi, fără pauze de Sărbători, pe tot parcursul vieţii, pentru a obţine rezultate.

Nu în ultimul rând, trebuie ţinut cont de faptul că pacientul trebuie se prezinte aproape lunar la medic pentru efectuarea unei analize speciale care determină capacitatea sângelui de a se coagula. Această analiză poartă numele de INR (de la International Normalised Ratio) şi măsoară viteza de coagulare a sângelui. Prin intermediul acestei analize, medicul va prescrie medicamente anticoagulante în dozaj specific, astfel încât să nu existe riscul unei hemoragii” afirmă Dr.  Rodica Tănăsescu.

“În ţara noastră există o tendinţă de creştere a numărului de cazuri de accident vascular cerebral, în comparaţie cu ţările vestice din Europa, printre care Germania, Franţa etc., unde cazurile de AVC sunt într-o fază de platou, deci de stagnare, iar acest lucru este cauzat în principal de ignoranţa simptomelor şi prezentarea la medic în situaţii critice”, a completat Dr. Anca Dan.

Important de precizat mai este faptul că incidenţa cazurilor de AVC în categoria de vârstă 20-26 de ani a crescut cu aproape şase procente în ultimii 15 ani, ca urmare a stilului de viaţă dezechilibrat, a stresului, a alimentaţiei necorespunzătoare şi a lipsei de mişcare.

Principalele simptome ale accidentului vasculare cerebral sunt: vederea înceţoşată sau vederea dublă, confuzie sau dificultate în vorbire, amorţirea unui braţ sau a unui picior, ameţeală, greaţă sau pierderea echilibrului, dureri în braţe, picioare sau piept, durere de cap puternică, amorţirea feţei, stare de oboseală bruscă, sughiţ şi palpitaţii.

Vezi aici cum poţi preveni accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral este una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică, din cauza frecvenţei foarte mari de apariţie şi a urmărilor deosebit de grave,  acestea fiind deseori urmate de invaliditatea sau chiar moartea pacientului.

Din păcate, pacientul care a avut un accident vascular cerebral  şi care a rămas cu anumite dizabilităţi în urma acestei suferinţe nu beneficiază de sprijinul corespunzător din partea statului, aşa cum se întâmplă în ţările civilizate.

“Şedinţele de kinetoterapie nu sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, astfel că bolnavul, din cauza lipsurilor financiare, se vede nevoit să renunţe la aceste terapii adjuvante de recuperare, întârziind sau chiar eliminând orice speranţă de a redeveni o persoană normală” a precizat Vasile Barbu, Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor din România.

“Din fericire, în planul bugetar pentru anul 2015 există o propunere de program ţintit exact pe această problemă, şi anume recuperarea bolnavului care a suferit un accident vascular cerebral”  a adăugat Dr. Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Rămâne de văzut dacă acest program va fi aprobat şi implementat. Până atunci, bolnavii nu pot decât să se bazeze pe sprjinul familiei şi motivaţia lor interioară de a depăşi acest mare necaz din viaţa lor.

Citește și:
Riscul de atac cerebral, mai mare la femei!
Fumatul dublează riscul de accident vascular cerebral
Accident vascular cerebral: recunoaşte simptomele şi află cum te poţi feri de un atac cerebral!
Aveţi risc crescut de accident cerebral? Iată ce analize ar trebui să faceţi!
Dormi mai puţin de 6 ore pe zi? Atunci rişti un accident vascular cerebral
Exclusiv Online - 30.10.2014 Sursă foto: Shutterstock

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.