Glanda pituitară: ce rol are şi boli care pot afecta funcţionarea hipofizei

Glanda pituitară sau hipofiza este un mic organ în forma unui bob de mazăre, situată la baza creierului, în apropiere pe baza punţii nazale. Ea este ataşată de hipotalamus prin intermediul unei structuri numite „tijă pituitară”. În ciuda dimensiunilor ei mici, această glandă are un rol foarte important în organism, fiind responsabilă cu producerea multor hormoni esenţiali pentru buna funcţionare a sistemelor endocrin şi reproducător.

 

Iată ce funcţii are glanda pituitară în organism, dar şi ce afecţiuni pot apărea atunci când aceasta nu funcţionează corespunzător!

Ce rol are glanda pituitară

Glanda pituitară este divizată în lobul anterior (adenohipofiza) şi lobul posterior (neurohipofiza). Fiecare lob secretă hormoni care au diferite funcţii în organism.

Adenohipofiza ajută la secreţia:

  • Hormonului de creştere hGH – este important deoarece stimulează dezvoltarea şi creşterea ţesuturilor, în special cele musculare şi osoase.
  • Hormonului tiroidian TSH (tireotropina) – este esenţial pentru buna funcţionare a metabolismului.
  • Hormonului adrenocorticotrop ACTH (corticotropina) – stimulează glandele suprarenale să producă alţi hormoni importanţi, printre care şi cortizolul.
  • Hormonului stimulator folicular FSH (folitropina) -  stimulează dezvoltarea ovarelor la femei şi creşterea producţiei de spermatozoizi la bărbaţi.
  • Hormonului luteinizant LH (lutropina) – este implicat în producerea de estrogen la femei şi de testosteron la bărbaţi.
  • Hormonului lactotrop PRL (prolactina) – ajută la stimularea lactaţiei.

De asemenea, adenohipofiza stimulează secreţia de endorfine („hormonii fericirii”, care stimulează centrii plăcerii din creier şi pot avea efecte analgezice), enkefaline şi hormonii melanocit-stimulatori (MRH).

Neurohipofiza este „depozitul” unde sunt stocaţi anumiţi hormoni eliberaţi de hipotalamus. La momentul potrivit, neurohipofiza îi eliberează în fluxul sangvin. Aceştia sunt:

  • Hormonul antidiuretic ADH (vasopresina) – ajută organismul să reţină apa în ţesuturi şi previne deshidratarea.
  • Oxitocina – este un hormon care ajută la stimularea lactaţiei şi la producerea contracţiilor uterine din timpul travaliului.

Boli ale glandei pituitare

Anumite afecţiuni pot afecta funcţiile glandei pituitare. Majoritatea sunt cauzate de tumori benigne localizate în interiorul sau în vecinătatea glandei pituitare, care pot împiedica sau accelera secreţia hormonilor mai sus menţionaţi, cu efecte negative asupra organismului.

Aceste tumori nu sunt, de regulă, canceroase, dar pot presa pe anumite zone ale creierului, ducând la apariţia unor simptome precum durerile de cap sau tulburările de vedere.

Iată şi alte afecţiuni care pot deregla funcţiile glandei pituitare:

Hipopituitarismul – este o afecţiune rară care se manifestă prin inhibarea secreţiei hormonale, în special la nivelul sistemului reproducător.

Acromegalia – este o boală hormonală provocată de hipersecreţia hormonului somatotrop hGH, caracterizată prin dezvoltarea exagerată a extremităţilor (cap, mâini, picioare, urechi nas etc.).

Diabetul insipid – poate fi cauzat de inhibarea secreţiei de vasopresină, ca urmare a unei răni suferite la nivelul capului, a unei tumori sau a unei intervenţii chirurgicale. Simptomele specifice ale acestei afecţiuni sunt nevoia de a consuma multe lichide şi, implicit, urinarea excesivă

Sindromul Cushing – în cazul acestei afecţiuni, hipofiza eliberează o cantitate excesivă de corticotropină, ca urmare a presiunii exercitate de o tumoră în vecinătatea acestei glande. Pot apărea simptome precum vânătăi, hipertensiune arterială, slăbiciune musculară şi creştere în greutate. 

Hiperprolactinemia – este o afecţiune care afectează libidoul şi poate duce chiar la infertilitate. Este cauzată de excesul de prolactină.

Leziuni cerebrale – loviturile puternice la nivelul capului pot duce la dereglarea funcţiei glandei pituitare. Prin urmare, pot apărea simptome precum tulburările de comportament sau de comunicare şi pierderile temporare de memorie.  

Alte afecţiuni ale glandei pituitare, foarte rar întâlnite, sunt: craniofaringiomul, sindromul de şa goală (Empty Sella), sindromul Sheehan (hipopituitarism postpartum), neoplaziile endocrine multiple şi hipofizita limfocitară (autoimună).

Simptome ale afecţiunilor asociate dereglărilor glandei pituitare

Glanda pituitară este implicată în numeroase procese ale organismului, datorită hormonilor pe care îi eliberează în sânge.

Atunci când există un dezechilibru la nivelul hipofizei, pot apărea simptome precum:

Aceste simptome au la bază afecţiuni care pot fi uşor tratate, dacă sunt descoperite la timp!

Cum se tratează tumorile hipofizei

În cele mai multe cazuri, problemele la nivelul hipofizei sunt cauzate de o tumoră benignă, care poate fi îndepărtată prin intervenţie chirurgicală. Mai întâi de toate însă, este necesar să se stabilească un diagnostic precis. Acesta se pune pe baza unui test de imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM). Rezultatele acestei analize pot arăta şi dacă tumora s-a răspândit în sistemul nervos central sau la alte părţi ale corpului. În funcţie de acest aspect, medicul neurochirurg stabileşte abordarea chirugicală sau, după caz, necesitatea radioterapiei

Cel mai des utilizată intervenţie chirurgicală de îndepărtare a unei tumori hipofizare este chirurgia transsfenoidală – aceasta constă într-o mică incizie efectuată sub buza superioară sau la baza nasului, între nări, prin intermediul unui endoscop, cu scopul de a ajunge la hipofiză şi de a îndepărta ţesutul tumoral.

De regulă, perioada de spitalizare nu durează mai mult de 5 zile şi pacientul îşi revine la scurt timp după operaţie. În acest interval, se vor administra antibiotice, pentru prevenirea infecţiilor la nivelul căilor respiratorii. Perioada de recuperare diferă în funcţie de starea generală de sănătate şi de vârsta pacientului, acesta putând dura între 4 şi 8 săptămâni, însă controalele regulate la medicul endocrinolog vor trebui efectuate pentru tot restul vieţii, deoarece riscul de recidivă a tumorilor hipofizare este destul de crescut.

În funcţie de localizarea şi dimensiunea tumorii, medicul poate recomanda şi radioterapia. În majoritatea cazurilor este nevoie însă şi de medicamente care au rolul de a regla activitatea hormonală.

Cum să menţii sănătatea glandei pituitare

Pentru a reduce pe cât posibil riscul afecţiunilor la nivelul glandei pituitare, este indicat să respecţi anumite reguli. Acestea nu garantează că tumorile hipofizei nu vor apărea, dar pot contribui la menţinerea stării generale de sănătate.

În primul rând, ai grijă la alimentaţie! O dietă echilibrată, din care nu lipsesc fructele şi legumele proaspete, bogate în fibre, vitamine, minerale şi grăsimi sănătoase, peştele, cerealele integrale şi apa, este cheia menţinerii sănătăţii. Alimentele bogate în zahăr şi sare trebuie evitate, la fel şi sucurile carbogazoase!

Nici stresul nu e de neglijat! Evită, pe cât posibil, situaţiile stresante, deoarece pot favoriza hipersecreţia de cortizol, hormon care, în exces, duce la insomnie, creştere în greutate, anxietate şi depresie.

Nu în ultimul rând, fă mişcare! Nu lăsa nicio zi să treacă fără să faci cel puţin 30 de minute de exerciţii fizice. Mergi pe jos, fă yoga, aleargă, înoată – orice activitate fizică este benefică pentru organism.

Surse: healthline.com, pituitary.org.uk, hormone.org

Citește și:
Totul despre glanda prostată: funcţionare, boli, tratamente
Cand glanda suprarenala oboseste: cauze, simptome si tratament
5 semne care ascund probleme cu glanda tiroidă
Exclusiv Online - 12.11.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.