Menoragia: cauze, simptome şi tratament

Menoragia, cunoscută şi ca o menstruaţie puternică, este descrisă ca o hemoragie gravă şi prelungită în timpul ciclului menstrual, care poate să întrerupă activitatea normală a unei femei şi le afectează, la nivel global, pe mai mult de 20% dintre ele.

Menoragia este una dintre cele mai comune probleme ginecologice în prezent, iar cauzele sale pot fi descoperite în totalitate doar în urma unor analize de laborator.

Dacă te-ai confruntat şi tu cu această problemă sau dacă vrei să o previi, iată ce trebuie să ştii!

Ce este menoragia?

Hemoragie puternică în timpul menstruaţiei care durează mai mult de şapte zile şi cauzează sângerări care necesită schimbarea absorbantelor la intervale mai mici de două ore.

În plus, femeile care suferă de menoragie se pot confrunta şi cu anemie sau cheaguri mari, lucru care poate duce la pierderea unei cantităţi anormale de sânge. Menoragia este o problemă ginecologică reală şi suficient de gravă încât să necesite atenţie medicală pentru a fi tratată.

Ce cauzează menoragia?

Deşi este cea mai comună afecţiune ginecologică, în jumătate dintre cazuri,  cauzele menoragiei nu pot fi identificate cu exactitate. În ciuda acestui fapt, există câteva cauze cunoscute ca având posibilitatea să provoace această problemă:

  • Dereglările hormonale
  • Disfuncţia ovariană
  • Fibromul uterin
  • Polipii uterine
  • Adenomioza
  • Dispozitivele intrauterine non-hormonale
  • Complicaţii ale sarcinii cum ar fi pierderea unui copil sau sarcina ectopică
  • Cancerul uterin, cervical sau ovarian
  • Bolile de sânge ereditare, cum ar fi Boala lui Von Willebrand
  • Medicamente cum sunt anti-inflamatoarele şi anti-coagulantele
  • Alte afecţiuni de sănătate, cum ar fi boala inflamatorie pelvină, dereglări ale glandei tiroide, endometrioza sau boli ale ficatului sau rinichilor

Semne şi simptome ale menoragiei

Există numeroase simptome care pot indica această afecţiune, cum ar fi:

  • Sângerări vaginale puternice care necesită schimbarea absorbantului în fiecare oră
  • Hemoragie puternică ce necesită îngrijiri medicale
  • Flux menstrual care durează mai mult de o săptămână
  • Cheaguri de sânge mari
  • Semne şi simptome de anemie care includ oboseală şi dificultăţi de respiraţie
  • Dureri constante în partea de jos a abdomenului şi dureri pelvine

Analize medicale care pot depista menoragia

Medicul tău ar putea să îţi recomande următoarele analize pentru a depista dacă suferi sau nu de menoragie:

  • Examinare fizică
  • Jurnal al ciclului menstrual
  • Analize de sânge pentru depistarea anemiei, a bolii glandei tiroide sau dereglări hormonale
  • Analiza Frotiu Papanicolau pentru a exclude boli precum infecţia cervicală, inflamaţii, displazie sau cancer
  • Biopsie endometrială pentru a testa mucoasa uterului privind anomalii celulare sau cancer
  • Ultrasunete pentru a evlaua organele pelvine, inclusiv uterul, ovarele şi pelvisul
  • Sonohisterogramă, o procedură în care un fluid este introdus în uter, astfel încât radiografia să evalueze corect starea acestuia privind anomaliile
  • Histeroscopia, o procedură prin care este introdusă în uter o mini-cameră care va evalua mucoasa acestuia
  • Dilatare şi chiuretaj, o procedură realizată, în general, într-o sală de operaţii în care mucoasa uterului este fragmentată şi evaluată pentru anomalii

Cum previi şi tratezi menoragia?

Tratamentul în cazul menoragiei depinde de caz şi de istoricul medical al fiecărei paciente în parte şi poate să includă următoarele:

Tratament cu medicamente

  • Suplimente de fier pentru tratarea anemiei
  • Anti-inflamatoare non-steroidale pentru tratarea dismenoreei (crampe menstruale) şi pentru reducerea hemoragiei. Acestea conţin substanţe din compoziţia ibuprofenului sau a naproxenului
  • Acid tranexamic – luat în timpul sângerării, este un medicament care ajută la reducerea pierderilor de sânge
  • Contraceptive orale care ajută la reglarea ciclului menstrual şi diminuează durata şi cantitatea sângerărilor
  • Progesteron administrat pe cale orală, folosit în tratamentul dereglărilor hormonale, în special pentru diminuarea sângerărilor
  • Spray-uri nazale folosite în anumite situaţii, cum ar fi în cazul bolii lui Von Willebrand sau în cazurile de hemofilie uşoară, şi care ajută la creşterea proteinelor care produc coagularea sângelui

Intervenţii chirurgicale

  • Dilatare şi chiuretaj
  • Embolizarea arterelor uterine, procedură realizată pentru tratarea menoragiei la femeile care suferă de fibrom uterin; această procedură implică trecerea unui cateter prin artera femurală a arterelor uterine, moment în care vasele de sânge sunt injectate cu microsfere din plastic
  • Histeroscopie, o procedură prin care este introdus un aparat de fotografiat în uter pentru evaluarea mucoasei
  • Ultrasunete pentru distrugerea ţesutului fibroid
  • Miomectomia, o procedură prin care fibromul uterin este îndepărtat chirurgical, fie prin mai multe incizii abdominale mici, fie printr-o incizie abdominală deschisă sau prin vagin
  • Ablaţia endometrială, o procedură prin care mucoasa uterului este distrusă definitiv
  • Rezecţie endometrială, o procedură prin care o bucată de sârmă electrochirurgicală este utilizată pentru a elimina mucoasa uterină
  • Histerectomie, o procedură prin care se îndepărtează uterul, colul uterin şi, uneori, ovarele.

Ţine minte! Dacă suferi de vreun simptom care ar putea indica menoragie, este extrem de important să consulţi imediat un medic!

Citește și:
Cele mai frecvente boli care se agravează vara
Rău de mişcare? Învaţă să îl previi!
Testul de sarcină: tot ce trebuie să ştii!
Exclusiv Online - 23.05.2017

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.