Osteoporoza: simptome, factori de risc, metode de diagnosticare

Osteoporoza este o boală scheletică, sistemică, ce se caracterizează prin scăderea densităţii minerale osoase, care duce la fragilitatea osului şi la creşterea riscului de fractură, de obicei la nivelul şoldului sau al coloanei vertebrale.

Un timp, persoana care prezintă afecţiunea poate să nu simtă boală, deoarece pierderea de masă osoasă se manifestă în timp şi este asimptomatică.

''Osteoporoza este caracteristică vârstnicilor şi înseamnă “os poros” . Asociată cu afecţiunea structurii osoase tuberculare, creşte riscul fracturării osului în urma celui mai mic traumatism. Uneori, chiar fără vreo traumă.

Aparent, oasele osteoporotice arată normal, boala reflectându-se în structura lor internă, acestea putând fi profund afectate'', spune medicul ortoped Mihai Rascu pentru Ce se întâmplă, doctore?

Pierderea osoasă poate începe încă de la 25 de ani, asta în cazul în care rezerva osoasă iniţială a fost prea mică. Însă, începând cu vârsta de 35 de ani, osul se deteriorează, acesta fiind un fenomen normal şi natural odată cu trecerea anilor.

''În cazul în care procesul de pierdere osoasă este prea alert, apare creşterea riscului de fractură la o simplă cădere ori la un efort mediu ca intensitate, cum ar fi afecţiunea vertebrelor în cazul unei ridicări.

Aşadar, osteoporoza este o boală silenţioasă până când apare o fractură’’, mai spune Dr. Rascu, de la clinica Ortokinetic.

Factori de risc pentru osteoporoză:

  • istoric de osteoporoză în familie;
  • fractura după o căzătură sau o lovitură minoră;
  • fumatul sau consumul de alcool;
  • utilizarea prelungită a medicamentelor, cum ar fi corticosteroizi;
  • femeile care au intrat la menopauză înaintea vârstei de 45 de ani sau cărora li s-a oprit ciclul menstrual timp de mai mult de 12 luni;
  • bărbaţii care au suferit de impotenţă, lipsa libidoului sau alte simptome legate de un nivel scăzut de testosteron.

Orice răspuns afirmativ poate evidenţia un risc crescut de osteoporoză şi necesită o vizită la medic.

Diagnosticul osteoporozei

Osteoporoza poate afecta semnificativ independenţa pacientului. Până la 25% dintre pacienţii cu fractură de sold necesită îngrijire pe termen lung într-o clinică. Fracturile vertebrale sunt cele mai frecvente şi apar mai devreme în cursul vieţii decât alte tipuri de fracturi osteoporotice.

''Din cauza conexiunii între activitatea hormonală şi densitatea osoasă, femeile sunt mai predispuse riscului pentru osteoporoză, cu atât mai mult cu cât sunt în primele decade ale menopauzei.

Pe principiul “este mai bine să previi decât să tratezi”, contează foarte mult examinarea clinică, radiografia şi analizele de sânge, dar singura cale cu ajutorul căreia se poate pune diagnosticul cert este osteodensitometria'', adaugă medicul.

Acest tip de examinare se poate realiza prin două metode:

  • Absorbţiometrie duală – DEXA – reprezintă o examinare radiologică cu o anumită doză de iradiere, ce permite accesul la imagini ale şoldului şi coloanei vertebrale; Deşi este cea mai folosită metodă de până acum, din cauza expunerii la radiaţii, pacienţii nu pot folosi oricând au nevoie această examinare, de aceea se apelează uneori la metode alternative, cum ar fi densitometria ultrasonică. Aceasta măsoară densitatea osoasă, dar nu este atât de precisă, ci este doar utilă în evaluarea riscului de fractură la un preţ mai mic şi fără iradiere
  • Osteodensitometria EchoS este cea mai nouă tehnologie în acest domeniu. Fără radiaţii, oferă o evaluare a rezistenţei osoase printr-o procedură de testare care durează mai puţin de 5 minute, iar rezultatul este imediat.

Testarea rezistenţei osoase ajută la:

  • Identificarea predispoziţiei pentru osteoporoză;
  • Stabilirea diagnosticului de osteoporoză;
  • Prevenirea unei fracturi;
  • Determinarea severităţii bolii;
  • Anticiparea riscului de fracturi ulterioare;
  • Monitorizarea modificărilor osoase;

‘''Osteoporoza poate fi prevenită prin depistarea precoce şi administrarea unor tratamente eficiente, începând de la un stil de viaţă simplu şi modificări nutriţionale, la medicamente prescrise pentru cei diagnosticaţi cu osteoporoză severă’’, mai spune Dr. Mihai Rascu.

Pacienţii diagnosticaţi cu osteoporoză pot face câteva demersuri pentru a stopa evoluţia bolii şi a preveni fracturile:

  • Administrarea medicaţiei specifice, calciu şi vitamina D;
  • Creşterea gradului de activitate fizică, adaptat la nivelul de efort specific fiecăruia.
  • Acordarea atenţiei sporite în activităţile zilnice obişnuite pentru a preveni traumatismele (căderi, lovituri). 
Citește și:
Fă-ţi testul care depistează riscul de osteoporoză! Durează doar un minut
Conf. Dr. Daniel Grigorie: “Osteoporoza este boala oaselor care poate fi ţinută sub control!”
Dietele restrictive pot duce la osteoporoză, tulburări ale tranzitului intestinal şi boli de inimă
Exclusiv Online - 16.01.2018

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.