Respiraţia corectă pe nas INTERVIU cu medicul Ela Bănică

FOTO: 123rf.com FOTO: 123rf.com

Mulţi dintre noi nu ţinem cont de modul în care respirăm sau cât de des o facem. Prin acest proces permitem pătrunderea oxigenului necesar corpului către plămâni prin două căi: nas şi gură.
 
Respiraţia pe gură se face ocazional, în special în momentele în care apare congestia nazală în urma alergiilor sau răcelii, dar odată ce aceasta persistă poate duce la probleme severe de sănătate, atât în rândul adulţilor, cât şi al copiilor.
Am stat de vorbă cu Dr. Ela Bănică, medic specialist Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială pentru a afla ce presupune o respiraţie corectă, care sunt pericolele la care ne expunem atunci când respirăm pe gură, dar şi cum să-i învăţăm pe cei mici să respire corect, încă din primele zile. 

Avantajele respiraţiei pe nas

CSID: În primul rând, să începem într-o notă armonioasă şi să vorbim despre beneficiile respiraţiei pe nas.

Dr. Ela Bănică: Suntem structuraţi astfel încât să respirăm în mod normal pe nas. Atunci când respirăm normal, nasul filtrează, încălzeşte şi umezeşte aerul înainte ca acesta să ne intre în plămâni. Cei care nu pot respira pe nas, inspiră pe gură aer rece şi uscat, plin de impurităţi.

Respiraţia orală şi cea nazală afectează în moduri foarte diferite corpul. Organismul uman nu este conceput pentru respiraţie orală. Gura are rolul de a crea sunete pentru comunicare şi de a fi utilizată pentru alimentaţie. În toate momentele în care nu îndeplineşte niciunul dintre aceste două roluri, ar trebui să rămână închisă, în stare relaxată.

Atunci când copilul respiră normal, respiraţia este silenţioasă, ritmică şi lipsită de efort. Funcţionalitatea optimă presupune ca aerul să fie inspirat pe nas, în timp ce buzele sunt închise. Respiraţia normală contribuie la dezvoltarea facială armonioasă şi efectele ei se pot vedea în dezvoltarea trăsăturilor feţei şi dinţilor. Respiraţia pe nas este crucială pentru dezvoltarea corectă a maxilarelor şi dinţiilor. Un om respiră între 20.000 şi 30.000 de ori pe zi, iar respiraţia normală furnizează forţele necesare pentru extinderea maxilarelor.

CSID: Care sunt motivele pentru care ajungem să respirăm pe gură?

Dr. Ela Bănică: Avalanşa de factori care conduc la dezvoltarea respiraţiei orale poate începe încă din stadiul de sugar sau din copilăria timpurie. Respiraţie orală la bebeluşi poate fi cauzată de: reflux, infecţii ale aparatului respirator superior (polipi şi amigdalite mărite, rinită alergică). Deformările structurale precum deviaţia de sept, pasajele nazale înguste şi maxilarul mic, pot de asemenea contribui la apariţia respiraţiei orale.

Până la un anumit punct, respiraţia orală se autoperpetuează şi devine un obicei, care este asociat cu alte disfuncţionalităţi respiratorii şi eficienţă scăzută a muşchilor gurii şi feţei. Dacă un copil are obstrucţie nazală sau sinusuri blocate, poate dezvolta respiraţie orală. Chiar şi cea mai mică formă de obstrucţie a căilor nazale îl poate face pe copil să recurgă la respiraţie orală.

Respiraţia incorectă: semne, simptome, pericole la care ne expunem

Care sunt primele semne, atât la copii, cât şi la adulţi, care indică o respiraţie necorespunzătoare?

Dr. Ela Bănică: Este important să recunoaşteţi aceste simptome la copii cât mai de timpuriu:

  • Dinţi înghesuiţi
  • Cearcăne sub ochi
  • Coşmaruri
  • Amigdale şi vegetaţii adenoide mărite de volum
  • Tulburări de comportament, comportament agresiv
  • Malocluzie -  maxilare incorect sau insuficient dezvoltate
  • Somnolenţă în timpul zilei
  • ADD / ADHD
  • Enurezis, udarea patului
  • Alergii cronice
  • Dificultăţi la şcoală
  • Respiraţie orală
  • Sforăit
  • Somn agitat
  • Dezvoltare întârziată

CSID: La ce probleme de sănătate ne expunem şi care sunt complicaţiile care pot apărea?

Dr. Ela Bănică: Sindromul respiraţiei orale se caracterizeză prin respiraţie pe gură sau respiraţie mixtă, ambele cauzate de obstrucţii nazale sau de factori inflamatorii, care pot fi prezenţi la jumătate dintre elevii de şcoală primară. Constanţa procesului incorect de respiraţie afectează întregul organism al individului, în special funcţiile stomatognatice, postura corpului şi calitatea vieţii. Această varietate de afecţiuni necesită tratament multidisciplinar.

Sindromul respiraţiei orale (SRO) se caracterizează prin substituirea respiraţiei exclusiv nazale cu o respiraţie orală sau mixtă, pe o durată mai mare de 6 luni. Acest sindrom implică schimbări ale aspectelor funcţionale, structurale, posturale şi biomecanice.

Problemă serioasă cauzată de respiraţia orală este o absorbţie redusă a oxigenului în sânge, care determină un lanţ de probleme de somn, nivelul de energie scăzut şi simptome de ADHD. Uscarea ţesuturilor orale şi faringiale care apare odată cu respiraţia orală, duce la polipi, tuse seacă, umflarea limbii, halitoză, gingivită şi carii. Buzele devin uscate deoarece nu se închid destul de des pentru a se umezi.

Unele dintre cele mai comune consecinţe negative ale respiraţiei orale sunt:

  • Tulburări de somn
  • Postură incorectă
  • Trăsături faciale neatractive
  • Alinere incorectă a dinţiilor
  • Performanţă sportivă slabă
  • Respiraţie urât mirositoare
  • Inflamaţii gingivale
  • Alergii şi probleme sinuzale
  • Astm

Respiraţia orală este factorul principal în dezvoltarea unei feţe înguste, cu dinţi înghesuiţi şi poziţionare incorectă a maxilarului.

CSID: În privinţa schimbărilor faciale şi a modificărilor de postură, cum se manifestă acestea şi cum poate fi descris la prima vedere un copil care nu respiră pe nas?

Dr. Ela Bănică: În partea superioară a corpului, insuficienţele respiratorii afectează postura capului, a gâtului şi coordonarea muşchilor membrelor superioare. Tendinţa de înclinare a capului, cu rotaţia spre interior a craniului, este o schimbare posturală deseori asociată cu dificultăţile de respiraţie. Postura înaintată a capului este comună la copiii cu alergii nazale sau respiraţie orală.

Înghesuirea dinţiilor echivalează, prin definiţie, cu maxilare înguste. Spaţiul total din interior gurii este mai mic, iar asta duce la o aglomerare a dinţiilor şi spaţiu redus pentru limbă. Din această cauză, în timpul somnului, limba se lasă cu uşurinţă în spate, atunci când muşchii se relaxează, iar asta va produce numeroase pauze în respiraţie în timpul somnului.

Chiar şi nasul poate fi afectat de această problemă. Din moment ce pereţii nazali laterali urmează poziţia molarilor superiori, distanţa dintre pereţii de la extreme va fi mai îngustă, iar bolta palatină înaltă va înfunda septul nazal. Dacă la toate acestea se adaugă inflamaţii (cauzate de răceli, alergii sau rinită), nasul se va înfunda mult mai rapid, şi chiar mai rău, nările se vor bloca mai uşor. Cei care respiră de obicei pe gură vor avea o dezvoltare nefavorabilă a feţei, o arcadă superioară îngustă, mandibulă mică, un aspect prea lung al feţei  şi dinţi înghesuiţi.

Respiraţia pe nas: tratament şi metode de prevenţie

CSID: În timpul somnului este greu să ne dăm seama dacă respirăm corect, pe gură sau pe nas. Cum se putem da seama dacă avem acest obicei în timpul somnului şi cum poate fi corectat şi controlat?

Dr. Ela Bănică: Atunci când copilul respiră normal, respiraţia este silenţioasă, ritmică şi lipsită de efort. Forma optimă presupune ca aerul să fie inspirat pe nas, în timp ce buzele sunt închise. Diafragma trage aerul, umplând plămânii complet, după care eliberează aerul, lăsând corpul să se oxigeneze. Dacă dimineaţa gura şi buzele sunt uscate cel mai probabil există probleme de respiraţie. De asemenea, sforăitul sau scrâşnitul dinţilor sunt semne clare că respiraţia nu este normală, corectă.

În cazul în care bănuim că există probleme un test de somn va lămuri situaţia, aşa că recomand politestul sau polisomnografia. Studiile actuale demonstrează faptul că tratamentele ortodontice şi ortopedice pot ajuta la reglarea disfuncţiilor căilor aeriene. Aceste tipuri de tratamente pot cu siguranţă duce la o viaţă mai sănătoasă şi mai lungă. Tratarea acestor probleme la o vârstă fragedă aduce zâmbete frumoase, încredere mai puternică în sine şi rezultate care vor dura o viaţă întreagă.

CSID: Cum îi învăţăm pe cei mici să respire corect, de la ce vârstă şi cum procedăm în cazul bebeluşilor?

Dr. Ela Bănică: Primul lucru pe care îl poate face mama este să alăpteze copilul cât mai mult. Suptul dezvoltă muşchii faciali şi duce la o poziţionare corectă a limbii în gură şi implicit la o dezvoltare armonioasă a maxilarelor, cu căi respiratorii mai largi.

Al doilea lucru, evitarea alergenilor, autodiversificare corectă, cât mai multă mişcare şi sport şi de fiecare dată când sesizăm că cel mic are gura întredeschisă să încercăm să o închidem ridicând mandibula uşor şi menţinând puţin acestă poziţie.  Nutriţie corectă bogată în legume şi  alimente dure sau vâsco-elastice care să dezvolte musculatura şi să evite inflamaţiile.

O respiraţie corectă este imposibilă fără a efectua o igienă nazală corectă pe tot parcursul anului, dar mai ales în sezonul rece, când riscul de obstrucţie nazală creşte considerabil. Produsele de igienă nazală sub formă de picături, spray-uri sau irigatoare nazale cu apă de mare care conţin şi xylitol sunt cele mai recomandate copiilor, dar şi adultilor, în efectuarea igienei zilnice a nasului, atât in prevenţie cât şi în perioadele de manifestare acută a: răcelilor comune (guturai), infecţiilor virale, alergiilor la factorii poluanţi din aer sau la diferiţi alergeni (în special primăvara), sinuzitelor şi rinitelor alergice, senzaţiei de nas uscat cauzată de răcirea aerului pe timpul verii sau de încălzire pe parcursul sezonului rece.

Recomand picăturile care nu conţin chimicale, nu dau dependenţă (se pot folosi pe termen lung ca parte a igienei zilnice), nu conţin substanţe care să provină din plante modificate genetic, nu oferă efecte secundare.

Foarte Important: Trebuie să ţinem gura cu buzele lipite, dinţii în contact lejer iar limba trebuie să atingă bolta palatină .

CSID: Ce presupun exerciţiile de respiraţie şi cum pot fi descrise pentru a putea fi executate acasă?

Dr. Ela Bănică: Atenţia acordată respiraţiei şi senzaţiilor pe care aceasta le creează în corp este o parte importantă în exerciţiul de meditaţie şi în tehnicile de relaxare care au ca scop îmbunătăţirea stării psihologice, spiritaule şi fizice. Pentru exerciţiile de respiraţie recomand un program care se învaţă la cabinet cu un specialist, noi le explicăm şi demonstrăm exerciţiile, iar copiii le repetă zilnic acasă pe o periodă mai lungă. Exisă mai multe programe iar în funcţie de necesităţi alegem variantele cale mai potrivite pentru fiecare copil sau adult.

CSID: Cum tratăm, dar mai ales, cum prevenim consecinţele respiraţiei pe gură, atât la adulţi, cât şi la copii?

Dr. Ela Bănică: Abordarea Terapeutică Integrativă presupune optimizarea dimensiunii şi sănătăţii căilor respiratorii, precum şi a funcţiilor nazale, posturii şi gradului de funcţionalitate a muşchilor. Toţi copiii care respiră pe gură vor avea dinţii înghesuiţi, aşa că vizita la ortodont este obligatorie cât mai de timpuriu.  Eu văd bebeluşi şi copii începând de la o săptămână până la adoelscenţă şi chiar adulţi care nu au avut norocul să fie trataţi la timpul potrivit.

CSID: Mulţi părinţi nu iau în seamă aceste semne. Aveţi un sfat pentru ei?

Dr. Ela Bănică: Pentru a ne ajuta copiii să-şi atingă potenţialul estetic şi funcţional maxim, trebuie să fim atenţi ca obiceiurile lor de respiraţie să fie benefice, şi căile respiratorii bine dezvoltate. Pentru dezvoltarea corectă a maxilarelor, feţei şi căilor respiratorii, este imperativă respiraţia pe nas. Nivelul de dezvoltare a maxilarelor influenţează direct căile respiratorii superioare. Acestea înseamnă aparatul nazal: cavitatea nazală, sinusuri şi gâtul. Pentru performanţe şcolare şi sportive este nevoie de o dezvoltare completă a acestei regiuni, astfel încât aerul să poate circula liber în şi dinspre plămâni.

Citește și:
Chiara Ferragni vorbeşte despre lipsa de încredere în felul în care a arătat ca gravidă
De ce nu reuşeşti să slăbeşti? Nu bei suficientă apă
Pacienţii din România îşi doresc autostrăzi pentru a ajunge uşor la spital
Exclusiv Online - 18.03.2019

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nicio instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.