Sănătatea bărbaţilor: 3 factori de risc

Iată cum se pot îmbolnăvi bărbaţii cu inima şi ce rol are stresul, testoteronul scăzut şi disfuncţie erectilă în acest proces!
  • Publicat:
Sănătatea bărbaţilor: 3 factori de risc

Bărbaţii riscă să dezvolte o boală de inimă cu 10 ani mai devreme decât femeile. Cu toate astea, semnele de avertizare există. Disfuncţia erectilă poate fi unul dintre ele. Iată care sunt factorii de risc de care ar trebui să ţină cont!

Disfuncţia erectilă

Între problemele sexuale şi cele cardiace există o strânsă legătură. „Mulţi oameni cred că disfuncţia erectilă se referă la incapacitatea de a obţine o erecţie, însă, această afecţiune înseamnă de fapt incapacitatea de a menţine erecţia suficient de mult timp astfel încât să obtii un act sexual satisfacător”, spune specialistul Johns Hopkins. Problemele erectile nu sunt o parte normală a îmbătrânirii, aşa cum mulţi oameni cred; ci indică o problemă fizică.

Disfuncţia erectilă reprezintă barometru pentru sănătatea cardiovasculară globală, deoarece penisul este, ca şi inima, un organ puternic vascularizat. Arterele sale sunt însă sunt mult mai mici decât cele ale inimiii, de aceea leziunile arteriale apar mai întâi acolo, chiar cu câţiva înainte ca boala cardiacă să îşi facă simţită prezenţa. Bărbaţii în vârstă de 40 de ani, care au probleme de erecţie (dar nu şi alţi factori de risc pentru bolile cardiovasculare), au un risc de 80% de a dezvolta probleme cardiace în decurs de 10 ani.

Tratamentul poate avea succes dacă este început imediat. Medicul va lua în calcul şi alţi factori de risc, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială sau excesul de greutate, iar asta înainte de producerea unui accident vascular cerebral sau unui atac de cord.

Testoteronul scăzut

Nivelul scăzut al testosteronului denotă în general un apetit sexual diminuat, dar între acest fapt şi o boală de inimă sau o altă afecţiune, cum este diabetul, există o conexiune care nu poate fi trecută cu vederea. Cercetătorii cred că testoteronul scăzut poate fi considerat un factor de risc cardiovascular şi metabolic.

Chiar dacă aceste teorii sunt încă în faza de studiu, ştim, de exemplu, că persoanele cu obezitate abdominală (aşa-numita „burta de grăsime”) sau sindrom metabolic au adesea testosteron scăzut „, spune expertul. Sindromul metabolic (care include un nivel ridicat al zahărului din sânge şi al colesterolului ) şi diabetul zaharat sunt factori de risc pentru bolile cardiace.

De multe ori, bărbaţii nu se conectează la această problemă sau nu ajung să fie evaluaţi pentru accident vascular cerebral sau risc de atac înainte de a se întâmpla. Probleme sexuale transmit însă un mesaj, aşa că ar trebui să ţină cont de asta.

Stresul

Stresul, furia şi anxietatea determină creşterea tensiunii arteriale şi a hormonilor de stres şi pot restrânge fluxul sanguin către inimă. La două ore după un acces de furie, riscul de atac de cord este de aproape cinci ori mai mare, iar  riscul de accident vascular cerebral de trei ori mai mare, arată cercetările.

În plus, efectele stresului cronic pot fi depistate în timp. Bărbaţii care care se înfurie repede au un risc mai mare de a dezvolta boli de inimă. Ba mai mult, problemele sexuale şi boala cardiacă pot provoca o stare de anxietate. Stresul poate afecta, de asemenea, somnul, care, la rândul său, afectează sănătatea inimii.

„Factorii fizici, emoţionali şi psihologici sunt într-o relaţie strânsă atunci când vine vorba de sănătatea inimii”, spune expertul Johns Hopkins. Atunci când cineva suferă de stres cronic, depresie sau anxietate, ar trebui să ajungă la medic pentru o evaluare a tuturor factorilor de risc pentru boli de inimă.

 

 

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Simona TUDORACHE
Simona Tudorache este jurnalist şi redactor al site-ului "Ce se întâmplă, doctore?", având în portofoliu articole şi interviuri cu medici, nutriţionişti şi specialişti în activitate fizică. De asemenea, Simona Tudorache este preocupată şi de zona de lifestyle sănătos, intervievând vedete ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”