Substanţa care provoacă dezechilibre hormonale. Se ascunde în conserve, în cosmetice şi în veselă

Peste 200 de produse pe care le folosim zi de zi conţin o substanţă care ne-ar putea afecta sistemul endocrin, provocând dezechilibre hormonale. Este vorba despre bisfenol A (BPA), o substanţă chimică responsabilă de apariţia cancerului, a astmului, a disfuncţiei erectile, ori a maladiilor precum ADHD sau diabet, arată ultimele studii din domeniu, citate de HuffingtonPost.com.
  • Publicat:
Substanţa care provoacă dezechilibre hormonale. Se ascunde în conserve, în cosmetice şi în veselă

Peste 200 de produse pe care le folosim zi de zi conţin o substanţă care ne-ar putea afecta sistemul endocrin, provocând dezechilibre hormonale. Este vorba despre bisfenol A (BPA), o substanţă chimică responsabilă de apariţia cancerului, a astmului, a disfuncţiei erectile, ori a maladiilor precum ADHD sau diabet, arată ultimele studii din domeniu, citate de HuffingtonPost.com.

 
Bisfenol A –  „imposibil de evitat”
Endocrinologii avertizează că BPA este aproape imposibil de evitat, în condiţiile în care acesta se găseşte într-o gamă largă de produse de uz casnic, de la biberoane şi până la produsele de îngrijire corporală.

Potrivit specialiştilor, expunerea pentru o perioadă lungă la acestă substanţă predispune la apariţia cancerului de sân, la instalarea timpurie a menopauzei, produce infertilitate sau poate duce la avorturi spontane. Nu doar femeile sunt afectate de această substanţă. În cazul bărbaţilor pot apărea disfuncţii erectile, iar copiii ar putea dezvolta tulburări comportamentale şi stări de anxietate, arată cercetările în domeniu.

De la şamponul de păr la doza de suc, totul e contaminat cu BPA

Bisfenolul este folosit în producerea ambalajelor alimentare deoarece face plasticul mai rezistent şi incasabil. Astfel, bisfenolul este prezent în compoziţia recipientelor de apă, ori în conserve, în dozele de bere sau în cele de băuturi răcoritoare. 

Substanţa poate fi găsită şi în produsele de curăţenie, în detergenţi, în perdeaua de la duş, în periuţa de dinţi, ori în produsele cosmetice pe care le folosim zilnic, scrie sursa citată.

Cum este ingerată substanţa periculoasă

Potrivit endocrinologilor, bisfenolul A ajunge în organism prin ingerare, el fiind eliberat din plastic în lichide şi în alimente. Cercetătorii americani de la Universitatea Harvard au constatat, în urma unui studiu, că nivelul de BPA din organism creşte de 20 de ori după ce consumăm alimente sau lichide care au fost ambalate în conserve sau în recipiente din plastic. În plus, cantitatea de bisfenol A care ajunge în mâncare sau băutură depinde şi de tipul ambalajului şi de temperatura la care sunt încălzite alimentele.

Loţiunile de corp şi săpunul conţin „calorii chimice”

Obezitatea ar putea fi unul dintre efectele BPA-ului, după cum arată unele studii din SUA. Oamenii de ştiinţă de la Mount Sinai Medical Center din New York au constatat că produsele de îngrijire corporală, dar şi săpunul, conţin „calorii chimice”. Cercetătorii sugerează că expunerea zilnică la astfel de chimicale, prin intermediul produselor cosmetice, ar putea fi asociată cu obezitatea la vârsta adultă, dar şi în copilărie.

Astfel, BPA afectează glandele hormonale, care pot influenţa luarea în greutate. BPA scade nivelul de testosteron şi are un efect similar hormonului estrogen, asociat cu creşterea în greutate şi declanşarea prematură a pubertăţii la copii.

 
UE şi Canada au interzis bisfenolul A
În Uniunea Europeană a fost interzisă fabricarea biberoanelor care conţin bisfenol A. Această măsură este prevazută în directiva 2011/8/UE care interzice, de asemenea, de la 1 iunie 2011, comercializarea şi importarea biberoanelor cu bisfenol A în ţările UE.

„Scopul acestei directive este de a proteja sănătatea copiilor, cei mai vulnerabili membri ai populaţiei Uniunii Europene”, a declarat John Dalli, comisarul european pentru Sănătate şi Protecţia consumatorilor.

Şi în Canada a fost interzisă utilizarea bisfenolului A la fabricarea plasticului din care sunt confecţionate biberoanele, în încercarea de a proteja copiii de efectele nocive ale substanţei. 

 
Autor: Mădălina Chiţu
 
 
 
 
 
 
Urmărește CSID.ro pe Google News
Intenţiile bune vindecă!
Intenţiile bune vindecă!
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”