Viteza mersului poate prezice demenţa

Ne dorim sau nu, trecerea anilor aduce de la sine forme diverse de uzare psihică şi/sau fizică; una dintre cele mai neplăcute tranformări ale organismului uman se numeşte medical demenţă.
  • Publicat:
Viteza mersului poate prezice demenţa

Ne dorim sau nu, trecerea anilor aduce de la sine forme diverse de uzare psihică şi/sau fizică; una dintre cele mai neplăcute tranformări ale organismului uman se numeşte medical demenţă. Însă, ne stă în putinţă să prevenim pierderea aptitudinilor mentale dacă şi numai dacă avem grijă de tinereţea noastră.

Aparent banal, modul în care mergem (în special viteza mersului) poate „profeţi” probabilitatea de a dezvolta demenţă mai târziu în viaţă, conform cercetătorilor americani.

Studii despre conexiunea dintre viteza mersului şi starea de sănătate precară au mai fost organizate şi în trecut, subiectul fiind o adevărată controversă pentru medicii din întreaga lume.

Rezultatele unui studiu publicat în „Jurnalul Medical Britanic”, în 2009, au susţinut o asociere notabilă între viteza de mers lentă şi decesul generat de atacuri de cord sau de alte probleme care ţin de sănătatea inimii.

În acelaşi registru au concluzionat şi cercetătorii americani, sfătuind persoanele să practice mersul cu viteză, după vârsta de 65 de ani, pentru garanţia unei vieţi lungi.

Dr. Erica Camargo, realizatoarea ultimului studiu medical cu această temă a declarat: „este o certitudine că fragilitatea şi performanţa fizică scăzută în cazul persoanelor ajunse la bătrâneţe cresc riscul demenţei; nu suntem siguri, însă, dacă în cazul indivizilor de vârstă mijlocie situaţia este identică”.

Încă incomplet, studiul trage încă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte corelaţia dintre fizic şi psihic: fiţi atenţi la cum mergeţi pentru că dificultăţile de mers ar putea preceda simptome asociate cu demenţa.

Vestea bună este că putem reduce riscul de a dezvolta demenţa prin controlul alimentaţiei, tensiunii arteriale şi prin verificarea frecventă a colesterolului.

„Vă recomandăm să aveţi continuu o dietă sănătoasă, echilibrată, să nu fumaţi, să vă menţineţi o greutate a corpului sănătoasă. Şi nu uitaţi să vă verificaţi, în mod regulat, tensiunea arterială şi colesterolul” , ne transmite dr. Anne Corbett, manager al „Societăţii de Alzheimer”, din Marea Britanie.

Nu este o noutate că o mare parte dintre cei care au avut un accident vascular cerebral sau vreo formă de afecţiune neurologică au rămas cu un fel de handicap fizic sau cu dificultăţi ale functiilor motorii.

Însă, este prima oară când cercetăriile medicale scot în evidenţă însemnătatea unor simptome fizice înainte de apariţia unor boli, cum ar fi demenţa sau atacul cerebral.

Citeşte şi: Functia cognitiva, afectata de mediul in care traim

Sursa: bbc

Urmărește CSID.ro pe Google News
Bianca Dragomir - Redactor
De-a lungul timpului redactor la mai multe publicații de lifestyle sau copywriter, Bianca este autoarea cărții „Toți câinii aleargă după fluturi” și, de curând, studentă în cadrul Masterului de Antropologie al SNSPA. Uneori mai schițează poeme, alteori visează cum, într-o zi, va ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”