De ce nu este fericirea gratuită?

Nefericirea vine singură, dar fericirea trebuie dobândită. Frica, furia şi tristeţea sunt răspunsuri la pericolele lumii exterioare, dar natura a conceput plăcerea pentru a ne atrage în situaţii bune.
  • Publicat:
De ce nu este fericirea gratuită?

Nefericirea vine singură, dar fericirea trebuie dobândită. Frica, furia şi tristeţea sunt răspunsuri la pericolele lumii exterioare, dar natura a conceput plăcerea pentru a ne atrage în situaţii bune.

Nu numai oamenii sunt programaţi aşa. Şoarecii de laborator, de exemplu, se duc mereu în acele locuri ale cuştii în care s-au împercheat, de parcă ar vrea să facă totul pentru a mai putea trăi o dată acea experienţă.
 

Ceea ce-i deosebeşte pe oameni de şoareci este imaginaţia. Spre deosebire de animale, noi nu trebuie neapărat să fi trecut printr-o situaţi ca să tragem concluziile corecte pentru viitor; e suficient să ne imaginăm o întâmplare.

În lumea afacerilor, anumitor întreprinzători le este atât de frică de supărarea de după o pierdere, încât evită să facă speculaţii prea riscante.

Iar în dragoste, fantezia unei nopţi cu persoana iubită, dar care ne rămâne inaccesibilă, ne accelerează pulsul.

Trăirea fericirii şi aşteptarea ei au astfel rolul de a ne controla comportamentul. Cu această concluzie, cercetările modern asupra creierului confirmă o idee de bază a filozofiei antice, între timp uitată: în vreme ce astăzi mulţi oameni percep fericirea ca pe ceva ce ţine de destin şi care poate exista sau nu, gânditorii din Antichitate spuneau că fericirea este determinată de acţiuni corecte.

“Fericirea este urmarea unei activităţi” spunea Aristotel. Fericirea nu este un dar de la zei, ci aparţine celui care îşi foloseşte posibilităţile în mod optim. Din aceste idei, filozofii antici au tras două concluzii. Prima: dacă fericirea rezidă în împlinirea tuturor posibilităţilor umane, atunci trebuie să existe nişte reguli general valabile pentru a o atinge. A doua: fericirea poate fi învăţată urmând aceste reguli. Nu suntem victimele stărilor noastre psihice şi nici ale mediului.

Pentru că astăzi nu mai înţelegem prin fericire decât o stare plăcută, nu ne este foarte uşor să înţelegem concepţia antică. Mai degrabă ne uităm, plini de invidie, la cei aparent fericiţi, care au parte, pe nedrept, de mai multe momente euforice decât noi.

Ignorăm cu această ocazie faptul că – în ciuda diferenţelor dintre oameni – elementele care ne apropie, atât biologic, cât şi spiritual, de ceilalţi sunt mai numeroase decât cele care ne despart.

Tindem să concepem fericirea ca pe o plăcere, fără un drum de parcurs şi fără costuri, deci nu ca pe un process. Iar această viziune nu este realistă.

După tot ce ştim astăzi despre modul în care funcţionează sufletul nostrum, putem afirma că emoţiile positive nu sunt gratuie. Gânditorii antici vorbeau despre moralitate şi despre realizarea optimă a posibilităţilor, ştiinţa modernă ar vorbi despre starea optimă a organismului.

Ideea filozofilor antici rămâne însă valabilă şi în lumina neurologiei actuale: sentimentele plăcute nu depind de soartă – le putem atinge şi chiar TREBUIE să o facem!

Urmărește CSID.ro pe Google News
Iulia Pocol - web-editor
De mai bine de o săptămână, scriu şi rescriu acest text. Am înţeles că trebuie să pară profesionist, dar să nu vă sperie. Sincer, la 20 de ani, nu aş putea spune că experienţa mă recomandă şi nici că sănătatea era interesul meu principal. Totuşi, nu pot să nu recunosc interesul ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”